Politică

"Paznicii" vor continua sa aiba un salariu mai mare decat al presedintelui si al premierului

"Paznicii" vor continua sa aiba un salariu mai mare decat al presedintelui si al premierului

Cine castiga mai mult: premierul sau SPP-istul?

06.09.2009, 18:33 377

Presedintele Romaniei nu va avea anul viitor cel mai mare salariu din sistemul bugetar si, cel mai probabil, nici in 2011, desi, potrivit legii salarizarii unitare, urmeaza sa fie cel mai bine platit angajat al statului. In prezent, exista angajati in sistemul bugetar care castiga mai mult decat presedintele Romaniei, care castiga 9.555 de lei.

Presedintele Curtii Constitutionale are venituri lunare de 14.950 de lei, iar un judecator de la Inalta Curte de Casatie si Justitie castiga 12.223 de lei.

"In continuare va fi asa. Toata lumea crede ca legea salarizarii va face brusc o corectie in sistemul salarial bugetar, dar acest lucru se va intampla abia peste cativa ani. Anul viitor vor creste doar salariile mici, cel mai probabil cele cuprinse intre 600 si 800 de lei, ca urmare a majorarii salariului minim pe economie la 705 lei", a spus Bogdan Hossu, liderul "Cartel Alfa".

Legea salarizarii unitare a ierarhizat toate functiile din structurile bugetare pe o scara de la 1 la 12, unde 1 este salariul minim pe economie, de 600 de lei, in prezent, si 12 este salariul cel mai mare in sistemul bugetar care corespunde presedintelui Romaniei.

 

Cinci-sase ani pana la echivalarea salariilor

Potrivit lui Hossu, va dura aproximativ trei ani pana vor fi echivalate salariile din sistemul bugetar, in timp ce pentru pozitiile aflate in varful piramidei, este nevoie de 5-6 ani pana cand salariile vor fi asezate in grila in forma in care stipuleaza legea.

"Anul viitor sunt doua probleme care trebuie rezolvate de la buget. Una este plata sporurilor din urma in Justitie, care se ridica la aproximativ 2 miliarde de lei, precum si saltul salariilor mici, in urma majorarii salariului minim de la 600 la 705 lei", a precizat Hossu.

Forma finala a legii salarizarii unice din sistemul bugetar nu este publica deocamdata.

"Nu avem nici noi varianta finala a legii. Am inteles ca a mai fost astazi (ieri - n.n.) o discutie la Guvern", a spus Hossu.

Guvernul ar trebui sa transmita astazi Parlamentului proiectul legii salarizarii unitare, alaturi de alte doua proiecte - codul educatiei si legea privind restructurarea agentiilor statului - pe marginea carora ar urma sa-si angajeze raspunderea.

 

Internele, cel mai "cheltuitor" minister

Ministerul care cheltuieste cel mai mult cu salariile este in prezent Ministerul Administratiei si de Interne, cu 1,4 mld. euro, urmat de Ministerul Educatiei cu 700 mil. euro.

Asadar, cei care "pazesc" cheltuiesc mai mult decat cei care formeaza viitoarele generatii.

In ciuda scandalului imens care insoteste acum Justitia (protestul magistratilor fata de noua lege a salarizarii), Ministerul Justitiei cheltuieste pentru salarii 220 mil. euro anual.

In aceeasi vreme, SRI, dintr-un buget de 310 mil. euro in 2009, cheltuieste cu salariile 240 mil. euro, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, 30 mil. euro (dintr-un buget de 70 mil. euro). Bugetul pentru salarii a Ministerului Sanatatii este doar de doua ori mai mare decat cel al Serviciului de Informatii Externe, adica de 61 mil. euro.

In textul legii privind salarizarea unitara a fost prevazuta evolutia salariului minim pana in 2015.

Potrivit lui Bogdan Hossu, valoarea salariului minim pe economie a ramas cea propusa de Ministerul Finantelor, respectiv 705 lei in 2010 si 1.100 de lei in 2015.

Potrivit unor informatii neoficiale, exista angajati in structurile SPP (Serviciul de Protectie si Paza) care castiga mai mult decat presedintele Romaniei.

"Este o aberatie sa castige mai bine un paznic sau un sofer decat presedintele. Cu toate acestea, principiul in sine ca exista angajati la stat care castiga mai bine decat presedintele este in regula, cu precizarea ca trebuie explicat de ce se intampla acest lucru. Or, in sistemul bugetar romanesc, nu se explica nicaieri de ce un pompier are un salariu mai mare decat un profesor, de exemplu. Cine si ce salariu ia in structurile bugetare tine doar de o decizie politica", spune George Butunoiu, unul din cei mai cunoscuti head-hunteri din piata.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO