Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor indica drumul pe care va apuca aceasta tara: catre Occident sau catre Federatia Rusa.
Pentru ca sunt greu de crezut pe cuvant declaratiile proeuropene ale unui partid - Partidul Comunistilor, la putere la Chisinau - a carui platforma program sustine includerea Moldovei in Uniunea Rusia-Belarus.
Este greu de digerat atitudinea spontan proeuropeana si democrata a unui presedinte - Vladimir Voronin - care conduce tara cu o mana de fier si care, anul trecut, era cat pe ce sa semneze planul Rusiei de federalizare a Moldovei care ar fi consfintit prezenta rusilor in Transnistria.
Dincolo de controlul asupra Parlamentului alegerile legislative vor lamuri si cine va fi viitorul presedinte, care va fi ales anul viitor. Din anul 2000, in Moldova, presedintele este ales de Parlamentul unicameral format din 101 deputati. Presedintele este ales cu o majoritate de 3/5, adica 61 de deputati.
Pragul electoral este de 6% si, potrivit sondajelor, doar trei partide vor trece: Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), la putere, Blocul Moldova Democrata (BMD) si Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD).
Un ultim sondaj nu ofera prea multe sanse opozitiei. Spre comunisti se indreapta optiunile a 46% dintre alegatori, ceea ce inseamna 65 de mandate in Parlament. Cu un asemenea scor comunistii il pot alege pe Voronin presedinte pentru inca un mandat. Blocul Moldova Democrata ar urma sa primeasca 16% (22 de mandate), iar PPCD 9% (14 mandate). Dar opozitia inca spera ca lucrurile se vor schimba, oricum exista multa neincredere in sondaje, exista temerea ca Vladimir Voronin masluieste totul, de la realitatea dramatica a tarii - cea mai saraca din Europa pana la optiunile personale. Un sondaj precedent credita PCRM cu 62% din optiuni.
Relatiile cu Uniunea Europeana
In zona se intersecteaza mai multe interese. Sunt interesele UE, dar si ale SUA, sunt interesele Romaniei, ale Ucrainei, dar mai ales ale Rusiei care pastreaza in Transnistria o importanta armata.
UE incearca sa atraga Moldova de partea sa asa cum face si cu Ucraina. SUA incurajeaza tara sa se democratizeze. Cu cat acest interes creste cu atat pozitia Rusiei devine mai rigida. In corul declaratiilor a mai aparut o voce, cea a presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko, care spune ca isi doreste o rezolvare a conflictului, dar cu care si Rusia sa fie de acord.
Liderii Uniunii stiu ca regiunea transnistreana reprezinta o amenintare - este zona din care pleaca spre orasele Europei retele de trafic de armament, droguri si crima organizata.
Miercuri, Moldova si UE au semnat Planul de Actiune Comuna, considerat de autoritatile comuniste de la Chisinau - devenite subit proeuropene din cauza tensionarii relatilor cu Rusia - drept "un pas istoric" pentru integrarea tarii in Uniune.
Dar lucrurile nu stau chiar asa, Planul este, in realitate, un instrument de mentinere a relatiilor cu statele care nu vor adera la Uniunea Europeana intr-un viitor previzibil si, ca atare, nu poate fi considerat un semn de extindere a Uniunii.
Este totusi un pas important si, dupa cum declara comisarul european pentru politica externa, Benita Ferrero Waldner, "o noua fereastra este acum deschisa, dezvaluind avantaje ispititoare pentru Moldova". Or, avantajele pot fi obtinute intr-un singur fel: "Primul pas ar fi asigurarea desfasurarii unor alegeri libere si corecte pe 6 martie".
Aflat la Bratislava, presedintele George W. Bush a declarat inainte de intalnirea cu Vladimir Putin ca alegerile din Moldova pot fi un exemplu pentru democratizarea celorlalte tari postsovietice. El a spus ca in 10 zile "Moldova va avea ocazia sa-si demonstreze capacitatile democratice" si a opinat ca Moldova si Belarus vor alege calea democratiei in urma revolutiilor pasnice din Georgia si Ucraina.
Planul de Actiune, semnat pe trei ani, prevede, in principal, reglementarea conflictului din Transnistria, dar si intarirea statului de drept, asigurarea libertatii de exprimare si in-tarirea capacitatii administrative si judiciare.
Relatiile cu Moscova
De cealalta parte, pe fundalul campaniei electorale tensiunile intre Chisinau si Moscova au atins un prag fara precedent.
Duma de stat a recomandat impunerea de sanctiuni economice Moldovei, dupa expulzarea a 21 de cetateni ai Federatiei Ruse acuzati ca ar fi oferit consultanta ilegala partidelor politice din Republica Moldova.
Nici un partid nu a spus explicit ca ar fi beneficiarul acestor expertize, dar din declaratii s-ar putea trage concluzia ca este vorba de Blocul Moldova Democrata, singura formatiune care a criticat expulzarea cetatenilor rusi. PPCD a criticat, asemenea comu-nistilor, implicarea expertilor in campania electorala.
Moldova Democrata a acuzat PCRM ca promoveaza o politica cu consecinte grave in raport cu Rusia. Comunistii nu s-au lasat mai prejos, Vladimir Voronin acuzand BMD ca ar sustine interesele rusesti.
Pe de alta parte, schimbarea de optica a comunistilor fata de Moscova poate sa fi determinat Federatia sa-si caute alti aliati. Comunistii sunt favorabil acum implicarii SUA, UE si a Romaniei in rezolvarea conflictului din Transnistria, lucru de care Rusia nici nu vrea sa auda.
Rusia este interesata sa mentina incertitudinea in regiune, este singurul mod in care poate tine Ucraina sub observatie si sa-si mentina un cap de pod aproape de frontierele NATO si ale UE.
Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), lider Vladimir Voronin
Constituit in 1994 repurteaza primul succes electoral in 1995, cand Vladimir Voronin obtine 10,23 % la alegerile prezidentiale. La alegerile din februarie 2001, comunistii obtin 50,07%, echivalentul al 71 de mandate, in parlament si dreptul de a alege presedintele. In politica externa, programul electoral al PCRM din 2001 prevedea obiectivul aderarii la Uniunea Belarus-Rusia. In politica interna, programul PCRM stipuleaza atasamentul fata de marxism-leninism. Comunistii sunt cei care sustin ca Moldova trebuie sa-si mentina o identitate proprie diferita de cea a Romaniei. Din acest motiv au inventat limba moldoveneasca si istoria moldovenilor. In ultimul an, atitudinea PCRM s-a schimbat radical, liderii acestui partid adoptand o retorica proeuropeana si antiruseasca. Potrivit unor critici de la Chisinau, aceasta schimbare de atitudine se datoreaza mai ales dorintei de a se mentine la putere si de a-si consolida pozitiile dominante din economia republicii.
Blocul Moldova Democrata (BMD), lider Serafim Urecheanu
A fost creat in aprilie 2004, din 16 formatiuni politice care au ratat intrarea in Parlament, in 2001. Partidul Alianta Moldova Noastra - PAMN (creat in iulie 2003), alcatuit la randul sau din Alianta Independentilor din RM (AIRM), Alianta Social-Democrata - ASD si Partidul Liberal; Partidul Democrat - PD (creat in decembrie 1998); Partidul Social Liberal - PSL (creat in mai 2001). Este o coalitie electorala foarte eterogena ce tinde sa acopere un electorat divers, de la dreapta-centru (PL si PSL) la centru (AIRM) si centru-stanga (ASD si PD). Cel mai important element de coeziune al BMD este vointa comuna a formatiunilor de a intra in Parlament. In politica externa, optiunea este proeuropeana si preponderent proromaneasca, dar comunistii ii acuza ca sunt prorusi. Serafim Urechianu este primar al Chisinaului.
Partidul Popular Crestin-Democrat (PPCD), lider Iurie Rosca
A fost creat sub aceasta denumire in 1999, fiind succesorul unor formatiuni politice si civice: Miscarea democratica pentru sustinerea restructurarii (1988-1989), Frontul Popular din Moldova (1989-1992), Frontul Popular Crestin-Democrat (1992-1999). Este membru al Internationalei Democrat Crestine si Populare si aspira la calitatea de membru al Partidului Popular European. Nu a obtinut insa niciodata mai mult de o treime din mandatele parlamentare (1990-1992). Optiunea principala este integrarea in Uniunea Europeana si NATO. Initial a sprijinit ideea unirii directe cu Romania iar din 1999 acest obiectiv este circumscris integrarii europene in ansamblu. PPCD a participat, sub diferite denumiri, la toate alegerile parlamentare din 1990 incoace. In 1998, a fost parte a Conventiei Democrate din Moldova, impreuna cu Partidul Renasterii si Concilierii din Moldova (condus de Mircea Snegur). In 1999, PPCD se aliaza cu PCRM si inlatura de la putere guvernul condus de Ion Sturza ce isi fixase ca obiectiv integrarea Moldovei in UE. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
