Jean-Pierre Raffarin si-a inaintat ieri demisia presedintelui Republicii, o demisie asteptata si deja anuntata de Jacques Chirac in cazul respingerii Constitutiei europene.
Dominique de Villepin a fost insarcinat cu formarea unui nou guvern care il include si pe fostul ministru de interne Nicolas Sarkozy, presedinte al Partidului pentru o Miscare Populara (UMP), formatiune care il sustine pe Jacques Chirac.
Acesta va redeveni ministru de interne si vicepresedinte al noului guvern, adica al doilea om dupa Villepin. Sarkozy - care intre mai 2002 si martie 2004 detinuse portofoliul internelor, iar din martie 2004 si pana in noiembrie 2004 pe cel al economiei - fusese fortat sa paraseasca guvernul o data cu alegerea sa in fruntea UMP.
Se intampla pentru ca Chirac s-a opus ca Sarkozy sa cumuleze functiile de la partid cu cele de la Guvern. Acum, Chirac a fost obligat sa dea inapoi pentru ca Sarkozy este persoana cu cea mai buna imagine din spectrul de dreapta, peste 80% din electoratul UMP dorind inscrierea sa in cursa pentru prezidentialele din 2007, in vreme ce doar 12% isi indreapta preferintele spre actualul sef al statului. Drept urmare, Sarkozy va pastra si sefia UMP.
Sarkozy, care nu si-a ascuns niciodata intentia de deveni succesorul lui Chirac la Palatul Elysee, nu vede cu ochi buni numirea in fruntea guvernului a lui Villepin - un apropiat al lui Chirac - care i-ar putea bara ambitiile prezidentiale.
In varsta de 51 de ani, Villepin a fost in guvernul Raffarin ministru de interne (pana ieri) si ministru al afacerilor externe.
Considerat un adevarat aristocrat, diplomat de cariera, Villepin a fost de sapte ani, din 1995 pana in 2002, cel mai apropiat colaborator al presedintelui, in calitatea sa de secretar general al Presedintiei Republicii. Dominique de Villepin a iesit din anonimat in 2002, dupa realegerea lui Chirac, care i-a incredintat conducerea Ministerului Afacerilor Externe.
In martie 2003, in plina criza irakiana, el a sustinut cu tarie optiunea Frantei si a lui Jacques Chirac impotriva razboiului american din Irak.
Noul premier francez va trebui sa se confrunte cu cinci probleme majore, dintre care reducerea somajului, cresterea economica sau politicile Uniunii Europene.
Locurile de munca reprezinta prima prioritate a lui Villepin. Rata somajului este de 10,2%, cea mai ridicata din ultimii cinci ani, iar alegatorii considera aceasta problema extrem de importanta.
Cresterea economica este o alta problema a noului premier. In perioada ianuarie-martie, economia Frantei a inregistrat o crestere mult mai mica decat se preconiza. Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare a anuntat ca economia franceza se incadreaza pe calea unei cresteri economice de 1,4%, anul acesta, mult mai putin decat ceea ce estima Guvernul francez - 2,0 pana la 2,5%.
Se prefigureaza un al doilea esec
Respingerea Constitutiei europene in Franta a influentat electoratul din Olanda care, potrivit sondajelor, va vota, astazi, impotriva Tratatului constitutional in proportie de 59%. Doar 41% dintre olandezi sunt in favoarea documentului.
Potrivit Institutul Maurice de Hond dupa esecul referendumului din Franta numarul celor care vor vota "pentru" s-a diminuat cu doua procente. Referendumul in Olanda este pur consultativ, dar problema care se pune este daca Parlamentul va avea curajul sa ratifice textul, in conditiile in care refuzul populatiei va fi semnificativ.
Cea mai importanta consecinta negativa a votului din Franta asupra Constitutiei europene - si, probabil, in Olanda - se refera la ingreunarea procesului viitoarei extinderi a Uniunii catre Turcia, unele state balcanice si chiar Ucraina, spun analistii.
Asadar, intregul proces de extindere - care a constituit, in ultimele saptamani, principalul argument al adversarilor Constitutiei europene atat in Franta, cat si in Olanda - este in suspans. Comentatorii considera ca prin respingerea Constitutiei nu este contestata numai perspectiva aderarii Turciei la UE, ci si efectele sociale si economice ale extinderii UE de la 15 la 25 de membri.
Financial Times aprecia ieri ca Bulgaria si Romania, care au semnat deja Tratatele de aderare ce prevad integrarea efectiva in 2007, au inca sanse mari de aderare, chiar daca oficialii celor doua tari au recunoscut ca se confrunta cu "cea mai dificila faza a procesului", aceea a ratificarii tratatelor de catre toti cei 25 de membri UE. Totusi, planurile europene de a deschide negocieri de aderare cu Croatia, Turcia, Albania si celelalte state din fosta Iugoslavie sunt puse, intr-o masura sau alta, sub semnul intrebarii.
Croatia, care trebuia sa inceapa negocierile de aderare in martie, are o situatie incerta, dupa ce UE a decis amanarea discutiilor, din cauza cooperarii insuficiente a Zagrebului cu Tribunalul Penal International. Cu toate acestea, Berlinul si grupul statelor Europei Centrale sprijina cauza Zagrebului.
Alte tari insa, din vestul Balcanilor - Serbia, Bosnia, Muntenegru, Macedonia si Albania -, risca sa fie uitate, chiar daca au atuul ca sunt state mici, care se pot integra mai usor in UE decat Turcia sau Ucraina.
Presedintele Parlamentului European anuleazaa importanta decisiva a referendumului francez, aratand ca e nevoie de sase voturi negative pentru a "ucide" Constitutia.
In incercarea de a linisti spiritele, presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, a explicat luni seara, ca votul negativ al Frantei nu este decisiv, fiind necesare minimum 6 tari care sa respinga Constitutia pentru ca aceasta sa nu intre in vigoare.
Interpretarea pleaca de la articolul IV-442 (Protocoale si anexe) din Tratat, care cuprinde o declaratie politica din Constitutie: "Daca, la doi ani dupa semnarea Tratatului, patru cincimi dintre state membre intampina dificultati in procesul de ratificare, aceasta chestiune trebuie supusa atentiei Consiliului European".
Cu alte cuvinte, daca un stat mem-bru spune "nu" Constitutiei, aceasta nu inseamna sfarsitul ei, iar procesul de ratificare continua. Procesul s-ar opri in cazul in care s-ar indeplini conditiile art. IV-442 care spune ca, daca sase membri spun "nu", procesul de ratificare isi pierde valoarea. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
