Guvernul cancelarului Gerhard Schroeder a reusit sa ajunga la un acord cu opozitia conservatoare, pe marginea liniilor de baza ale unei legi privind imigratia.
Aceasta va permite expulzarea strainilor banuiti ca reprezinta o amenintare terorista. In aceeasi vreme legea ar permite atragerea de personal calificat, de care Germania are atata nevoie. Mediul de afaceri, dar si biserica si sindicatele au cerut de multa vreme o astfel de lege. Opozitia conservatoare si verzii, aliati ai social democratilor la guvernare, s-au opus motivand necesitatea protectiei cetatenilor germani in fata imigrantilor. In decembrie 2002 Edmund Stoiber, candidat crestin-democrat pentru fotoliul de cancelar, a denuntat concurenta economica primejdioasa a strainilor si o pervertire a valorilor germane de catre acestia.
Gerhard Schroeder a abordat marti aspectul economic al problemei afirmand ca, "noua lege asupra imigratiei moderne" va permite controlul imigratiei "mai ales in functie de necesitatile pietei de munca" in Germania, care sufera "de lipsa de mana de lucru cu inalta calificare". Cu un nivel al somajului de 10,5%, adica 4,4 milioane de someri, subiectul "imigratiei calificate" este sensibil. Potrivit textului, o data ajunsi in Germania, beneficiarii legii vor fi obligati sa invete limba, si vor fi penalizati daca vor refuza.
Inaintea ajungerii la un acord, opozitia a acuzat ca proiectul permite prea usor intrarea imigrantilor, cu consecinte pentru securitatea nationala. Lega imigratiei este prima de acest fel din istoria Germaniei si este in dezbatere din anul 2000. Schroeder a spus ca principala problema a textului de lege erau exigentele de securitate. "Nu vom lasa sa intre pe oricine", a spus el, dupa ce a ajuns la un acord cu crestin-democratii. Solicitantii de azil vor trebui sa raspunda la un chestionar al Oficiului pentru Protectia Constitutiei (serviciile interne de securitate), inainte de a putea sa se instaleze in Germania. Vor fi obligati sa semnaleze eventualele antecedente juridice in strainatate. Un punct central al acordului se refera la expulzarea persoanelor banuite ca reprezinta o amenintare pentru securitate, chiar daca acestea nu au trecut la fapte. Expulzarea ii va ameninta, in egala masura, pe cei care "predica ura", sau pe cei care introduc clandestin imigranti in tara. Inaintea acordului opozitia a cerut o innasprire a ceea ce numeste un sistem mult prea permisiv si favorabil pentru formarea de baze teroriste in Germania. Astazi legea germana nu autorizeaza extradarea decat daca autoritatile aduc probe concludente ca persoanele vizate reprezinta o primejdie concreta pentru securitatea tarii. Mai exista o conditie, anume ca tara destinatara sa garanteze securitatea extradatului.
De trei ani de cand se afla in discutie, textul a cunoscut multe peripetii. Votata de Bundestag la inceputul lui 2002, legea a fost ratificata de Bundesrat (camera landurilor) in martie 2002, in conditii de procedura contestate. Trei luni mai tarziu, presedintele republicii Johannes Rau, a promulgat-o, totusi, declansand imediat un recus al opozitiei la Curtea Constitutionala. In decembrie 2002 Curtea a respins definitiv textul.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
