Politică externă

Germania de Est deschide usi neonazistilor

21.09.2004, 00:00 10

Extrema dreapta si stanga radicala au castigat puncte importante in alegerile regionale, desfasurate duminica in landurile germane Brandenburg si Saxonia, foste provincii ale Germaniei de Est. Marii perdanti ai alegerilor sunt principalele partide germane, Partidul Social Democrat (SPD), al lui Gerhard Schroder, si crestin democratii (CDU) care, chiar daca au ramas in frunte au pierdut foarte mult fata precedentele alegeri.
Nemultumirile fata de reforma sectorului social - care prevede reducerea drastica a ajutoarelor pentru somaj - este, in opinia analistilor, principala cauza a esecului SPD si CDU in landurile din est. Acolo somajul este, practic, dublu fata de landurile din vest. Reforma pietei muncii a fost decisa in urma unei intelegeri intre SPD si CDU si ambele partide au fost sanctionate.
Saptamanalul Der Spiegel astepta, inaintea votului, "un cutremur politic", dar politicienii germani au incercat ieri sa minimalizeze succesul extremei drepte, afirmand ca nu este "sfarsitul democratiei", doar pentru ca neonazistii au ajuns in parlamentele regionale. Rezultatul votului a consemnat faptul ca CDU a castigat in Saxonia (43%, fata 59% in 1999), in vreme ce PSD a ramas in frunte in Brandenburg (32,6% din voturi, fata 39,2% in 1999). Asadar, in Saxonia, CDU nu va mai putea forma singur guvernul regional, cum se intampla din 1990 incoace. In Brandenburg, probabil ca actuala alianta dintre SPD si CDU va fi pastrata. A treia forta politica in cele doua landuri a ajuns Partidul Socialismului Democratic (PDS), cu 28% in Brandeburg si 23,7% in Saxonia. PDS este urmasul fostului partid comunist din Germania de Est, si este considerat, actualmente, un partid cu accente extremiste de stanga.
Extrema dreapta a reusit sa depaseasca pragul de 5% pentru a accede in parlamentele locale. Doua partide au recurs la ceea ce Deutsche Welle numeste "diviziunea muncii" intre extremistii de dreapta. In Saxonia, s-a prezentat in alegeri partidul neonazist NPD (Partidul National Democrat) care a castigat 9,2% din voturi. In landul Brandenburg s-a prezentat un alt partid neonazist, DVU care a castigat 6,1% din voturi. Acum un an guvernul federal a incercat sa interzica partidul neonazist NPD pentru ca promova doctriva nu Adolf Hitler. Curtea Constitutionala nu a acceptat insa argumentele guvernului. Cele 12,9 procente obtinute de DVU in 1998, in Saxonia-Anhalt, au raman neegalate, dar scorul obtinut duminica confirma cresterea audientei extremei drepte inregistrata si in alegerile regionale din landul Sarr, unde NPD castigase, in urma cu doua saptamani, 4% din voturi.
In timpul unei emisiuni de televiziune pe canalul ZDF, Holger Apfel, primul pe lista NPD, in Saxonia, a comentat rezultatul de duminica folosind clisee tipic naziste: "Aceasta este o zi minunata pentru toti germanii care mai vor sa ramana germani!". Acest lucru a provocat protestul celoralti candidati care au parasit platoul. De altfel,  la Dresda, capitala Saxoniei sute de persoane au protestat fata de intrarea in parlamentul regional a extremei drepte. "Vrem turisti nu nazisti", "afara cu nazistii", au strigat protestatarii.
Presa germana a comentat pe larg rezultatul votului de duminica din cele doua landuri. Majoritatea editorialistilor considera ca succesul extremei drepte si a extremei stangi se datoreaza, in mare parte, planului de reforme sociale. Potrivit cotidianului Sueddeutsche Zeitung, rezultatele alegerilor sunt "un semn rau pentru democratie" in fosta Germanie de est. Acolo, sustine cotidianul, oamenii si-au pierdut sperantele ce si le-au facut la reunificare si de aceea manifesta nostalgii comuniste (reactie la procentele importante primite de fostii comunisti). Die Welt scrie ca rezultatul este ingrijorator, dar adauga ca republica nu este in pericol. Die Tageszeitung crede ca extrema dreapta a castiat si din cauza tonului "isteric" pe care s-au purtat discutiile despre reformele sociale. Si presa europeana comenteaza. Financial Times scrie ca scrutinul regional arata cat de mult s-au indepartat, de la reunificare, politicile din estul si vestul Germaniei. iulian.anghel@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO