Liderii din G8 George Bush, Nicolas Sarkozy (Franta), Angela Merkel (Germania), Vladimir Putin, Gordon Brown (Marea Britanie), Giorgio Napolitano (Italia) si Jose Luis Rodriguez Zapatero (Spania), dar si Jose Manuel Barroso (Comisia Europeana), Ban Ki-moon (ONU), Jaap de Hoop Scheffer (NATO), Kevin Rudd (Australia), Stephen Harper (Canada) vor sta trei zile la Bucuresti, la cativa metri de aspirantii la statutul de membri ai celei mai puternice organizatii militare de pe glob: Mihail Saakasvili (Georgia) sau Viktor Iuscenko (Ucraina). Hamid Karzai, presedintele Afganistanului, a fost invitat si el sa participe la reuniune. Donald Tusk, premierul Poloniei, si Mirek Topolanek (Cehia) vor fi in centrul discutiei despre amplasarea scutului american antiracheta, in vreme ce Abdullah Gul (Turcia) este asteptat sa vorbeasca despre conflictele cu militantii kurzi de la granita cu Irakul.
Numai pentru intalnirea dintre presedintele Traian Basescu si presedintele George W. Bush de la Neptun din 1 aprilie vor fi detasati pe litoral peste 1.000 de politisti. La nivel national, numarul politistilor pusi in alerta se apropie de 23.000 pe timpul summit-ului NATO.
Granicerii si politia de frontiera au intarit controalele, iar, la Constanta, traficul naval va fi monitorizat de aproximativ doua mii de cadre ale Fortelor Navale, care vor supraveghea zona de litoral, fluviul Dunarea si Canalul Dunare - Marea Neagra.
In ajunul summit-ului se va desfasura, de asemenea, Transatlantic Forum "Conferinta de la Bucuresti", organizata de German Marshall Fund of The Unites States (GMF), la care vor fi prezenti 275 de personalitati politice cu mare influenta (intre care noua sefi de state), sefi de institute de cercetare si organizatii din 34 de tari. Trebuie amintit ca infiintarea Aliantei Nord-Atlantice a fost puternic influentata de Planul Marshall, prezentat in anul 1947 de secretarul de stat George Marshall, care prevedea reconstructia economica a Europei devastate dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Tema conferintei este tot viitorul Aliantei. Iata cum justifica Craig Kennedy, presedintele GMF, prezenta organizatiei la Bucuresti: "O parte dintre dezbaterile de la summit se desfasoara cu usile inchise, iar scopul acestei conferinte este ca noi sa aducem la cunostinta publicului problemele spinoase legate de viitorul Aliantei". NATO a organizat dintotdeauna summit-uri o data la doi ani. De data asta insa, atat in 2008, cat si 2009, Alianta va incalca aceasta traditie si va organiza doua intalniri importante.
Washingtonul a "fortat" un summit pana la sfarsitul anului 2008 pentru a-i lasa posibilitatea presedintelui George W. Bush, aflat la sfarsit de mandat, sa aiba o ultima intalnire cu sefii de stat si de guvern ai Aliantei. Un alt summit va avea loc in 2009, cel mai probabil la Berlin, pentru a sarbatori 60 de ani de la infiintarea Aliantei Nord-Atlantice.
Care vor fi intrebarile ce vor domina summit-ul de la Bucuresti? Ce decizii va trebui sa fie luate? Care dintre marile probleme ale Aliantei vor fi pe agenda discutiilor?
El ar trebui sa fie, in primul rand, diferit de cel de la Riga din 2006, cand NATO a esuat in a pune punctul pe "i" in ceea ce priveste probleme importante. Din 2006, agenda oficiala a fost incarcata de alte probleme precum Kosovo. De aceea, in capitala Romaniei oficialii prezenti isi planuiesc sa se concenteze foarte mult asupra rezolvarii unor probleme actuale precum Afganistan, Kosovo, extinderea NATO, relatiile dintre NATO si Rusia si posibila reintegrare a Frantei in Comitetul integrat militar al Aliantei din care o retrasese generalul De Gaulle.
Ca si la Riga, summit-ul de la Bucuresti va fi unul al razboiului. NATO are in jur de 35.000 de soldati in Afganistan (Romania are acolo 646 de militari), unde a folosit pentru prima data in istoria sa trupe de uscat. Rolul NATO in Afganistan reprezinta totusi un paradox, potrivit lui Karl Heinz Kamp, directorul diviziei de cercetare a Colegiului de Aparare al NATO de la Roma. Vestile proaste din aceasta regiune apar intruna. Reconstructia civila este din ce in ce mai dificila, in timp ce securitatea zonei se deterioreaza.
Presedintele american George W. Bush a anuntat anterior ca intentioneaza sa ceara in cadrul summit-ului de la Bucuresti aliatilor NATO o suplimentare de trupe pentru o mai mare eficienta a razboiului. Summit-ul ar urma sa se concentreze pe probleme care au fost foarte mult evitate pana acum. Ce crede Alianta despre situatia din Afganistan? Care sunt scopurile misiunii civile si militare de acolo? Cum va ajuta comunitatea internationala una dintre cele mai sarace regiuni si una dintre cele mai afectate regiuni de pe glob daca nu are resursele necesare? In 2002 Statele Unite ale Americii au propus crearea unei forte rapide de reactie (Forta de Raspuns a NATO sau NRF, avand 25.000 de soldati), care insemna raspunsul rapid al NATO la amenintarile internationale. Aceste trupe trebuie sa poata sa fie trimise intr-o zona de conflict in cinci zile de la izbucnirea acestuia. S-a stabilit ca, la inceput, NRF sa fie construit in principal de statele europene, pentru un mai bun echilibru transatlantic. Dar europenii nu au pus la dispozitie toate fortele militare necesare pentru realizarea NRF. Declaratia de la sfarsitul lui 2006, conform careia NRF are "capacitatile militare", s-a datorat ajutorului Statele Unite.
In al doilea rand, nu s-a stabilit unde anume sa fie desfasurate trupele NRF. De aceea s-a ajuns in situatia in care trupele sa fie trimise numai in regiunile afectate de dezastre naturale (zone din Pakistan afectate de cutremure sau in New Orleans dupa uraganul Katrina). Ambele probleme s-au agravat in ultimii ani. De aceea, membrii NATO trebuie sa rezolve problema aceasta si sa se intrebe daca in timp ce trupele lor se afla in Afganistan si in Balcani, ar trebui sa continue sa asigure echipament pentru o forta militara care nu are unde sa fie desfasurata.
Dupa ultimul mare val de extindere din 2004, cand au fost primite in marea familie a Aliantei Nord-Atlantice Romania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia si tarile baltice, NATO nu s-a mai grabit sa faca alte invitatii de aderare. Insa la summit-ul de la Bucuresti se asteapta sa fie invitate Croatia, Macedonia si Albania.
Desi, inca din 2005, administratia Bush a sprijinit intrarea in NATO a Ucrainei si Georgiei, este putin probabil ca ele sa fie invitate sa adere acum. Rusia (care va participa prin Vladimir Putin la summit-ul NATO-Rusia organizat la finalul celui al Aliantei) este principalul oponent al extinderii NATO si implicit al intrarii Ucrainei si Georgiei in Alianta. Ceea ce trebuie sa urmareasca liderii NATO la Bucuresti este sa vada daca o viitoare extindere a NATO inseamna si o marire a capacitatilor sale militare sau, mai bine zis, daca tarile care vor adera vor avea cu ce contribui pentru misiunile Aliantei. (Romania contribuie, de pilda, anul acesta cu 28 de milioane de euro la bugetul NATO, iar contributia de la aderare pana acum este de aproape 150 de milioane de euro). In deschiderea summit-ului de la Riga, Marea Britanie si Statele Unite au propus un nou concept de parteneriat al NATO. Acest "Parteneriat Global" avea drept scop atragerea unui grup de tari democratice care sa nu aiba "potential" de NATO si nici sa doreasca sa intre in blocul militar, dar care sa ofere o importanta contributie Aliantei in zonele internationale de conflcit. Asemenea tari - Australia, Noua Zeelanda si Japonia - contribuie deja foarte mult la misiunile NATO. De acea trebuie analizat rolul pe care il vor capata aceste tari.
Kosovo va reprezenta unul dintre subiectele de mare importanta la summit. Discutia este importanta, deoarece dupa declararea independentei, mai multe regiuni separatiste au cerut recunoasterea independentei: Abhazia sau Osetia de Sud, desi tarile occidentale au declarat ca nu se va crea un precedent.
Potrivit lui Karl Heinz Kamp, una din cele mai importante teme si cea mai plina de contradictii este legata de relatia dintre NATO si Uniunea Europeana. Colaborarea dintre cele doua tari este foarte importanta. Un set de institutii au fost create pentru a face aceasta colaborare mai usoara, iar membrii celor doua blocuri corespund in mare parte: 21 din cei 26 de membri ai NATO sunt si membri ai Uniunii Europene. NATO si mai ales principalul membru al Aliantei, SUA, a vazut in orice pas al UE spre autonomie (o armata comuna a UE, de pilda) un atac la relatia transatlantica existenta.
Care este beneficiul de pe urma unei desfasurari de logistica neintalnita pana in prezent in Romania?
In primul rand, imaginea: 3.500 de ziaristi vor relata evenimentul, trei zile numele Romaniei va fi rostit pe tot globul. Iar daca intalnirea va fi un succes, atunci ea va ramane in istorie, intrucat NATO are multe probleme de rezolvat.
Tariceanu: Tot Bucurestiul va fi o zona de securitate speciala
O parte a centrului Capitalei va fi blocat pentru a face loc coloanelor oficiale care vor partipa la summit-ul din 2-6 aprilie. Organizatorii au anuntat ca vor folosi 460 de masini, dintre care 69 de limuzine Mercedes si 396 de autoturisme Ford pentru a-i transporta pe oficiali de la hotelurile unde vor fi cazati in Bucuresti la Palatul Parlamentului. Va exista un coridor unic de deplasare, de la Otopeni la Izvor, insa nu mai putin de 12 scenarii de transport pentru oficiali si 15 scenarii pentru ziaristi au fost realizate, a anuntat secretarul de stat in MAE Catalin Micula.
Culoarul unic pentru deplasarea coloanelor oficiale va fi separat prin mijloace auxiliare de semnalizare, fiind interzisa patrunderea pe acesta, urmand ca pe soseaua Bucuresti - Ploiesti, de la aeroport pana la Piata Presei Libere, sa cuprinda benzile doi si trei de circulatie, pe ambele sensuri. Circulatia masinilor va fi permisa in exteriorul culoarului, pe prima banda de circulatie, in ambele sensuri.
Pe Soseaua Kiseleff, intre Piata Presei Libere si Arcul de Triumf, va fi interzisa circulatia masinilor pe segmentul central, iar soferii vor putea circula pe arterele laterale. Circulatia va fi inchisa pe Soseaua Kiseleff, intre Arcul de Triumf si Piata Victoriei si in continuare pe Calea Victoriei, pana la Podul Natiunile Unite si pe Bulevardul Natiunile Unite. Soferii nu vor putea circula nici in perimetrul Palatului Parlamentului, respectiv strada Izvor, Calea 13 Septembrie, intre Soseaua Panduri si Bulevardul Libertatii, Bulevardul Unirii, intre Bulevardul I.C. Bratianu si Piata Constitutiei si pe Bulevardul Libertatii. Pe aceste trasee va fi interzisa oprirea masinilor.
Coloanele oficiale vor fi insotite de echipaje de politie care vor asigura fluenta traficului rutier pe principalele artere din exteriorul culoarului unic si vor degaja strazile si trotuarele de masinile parcate pe traseele de deplasare si in perimetrele Palatului Parlamentului si Palatului Cotroceni.
Nu numai traficul va fi restrictionat, ci si accesul in institutiile publice si de cultura. Opera Nationala, Ateneul Roman, Muzeul National de Arta, Muzeul Satului si Teatrul National Bucuresti (TNB) vor fi rezervate doar oaspetilor, accesul public fiind interzis. Pe 3 aprilie, la Ateneu va avea loc un concert al Filarmonicii George Enescu dedicat sefilor de stat, iar consilierii vor asista la spectacolul "Don Quijote", la Teatrul National. Pe 4 aprilie oaspetii vor vizita Muzeul National si Muzeul Satului.
Pentru a evita, daca acest lucru este posibil, neplacerile provocare de restrictiile de securitate, unele institutii publice nu vor functiona intre 2-4 aprilie. Ministerele de linie urmeaza sa decida care dintre institutii vor fi inchise, iar zilele libere vor fi recuperate in 12 si 19 aprilie, respectiv in 10 mai, a decis Guvernul. Aceasta hotarare nu se aplica in cazul personalului din sectorul public angrenat in organizarea si desfasurarea summit-ului, personalului din spitale si celui implicat in acordarea asistentei medicale de urgenta, personalului din unitatile care asigura serviciile publice si celui din sectorul public care lucreaza cu publicul.
"Am plecat de la ideea ca orasul sa nu fie afectat in ceea ce inseamna buna lui functionare de organizarea summit-ului. Sunt o serie de considerente de securitate pe care rog cetatenii Bucurestiului sa le inteleaga. Acest lucru va impune restrictii de circulatie pe arterele principale si pe inelul de securitate maxima. De fapt, tot Bucurestiul va fi o zona de securitate speciala si, de aceea, o serie de institutii vor trebui sa fie oprite printre care mai mult ca sigur si scolile si universitatile", a spus premierul Calin Popescu-Tariceanu. El a aratat ca nu a dorit sa blocheze toate activitatile in perioada summit-ului. El a cerut scuze in numele Guvernului pentru "deranjul" provocat de aceste masuri de organizare si securitate.
Pentru cazarea in Bucuresti a oficialilor vor fi folosite 14 hoteluri, fiind deja rezervate 2.951 de camere, iar pentru jurnalisti au fost sugerate 16 hoteluri, cu 1.800 de camere. Centrul media in care vor lucra cei 3.500 de ziaristi, se va intinde pe 5 etaje ale aripii Izvor din Palatul Parlamentului, cu 16 sali de conferinta, cu traduceri simultane in mai multe limbi.
Unde fugim de NATO?
Agentiile de turism si hotelierii au pregatit oferte speciale cu ocazia summit-ului NATO - bazandu-se pe faptul ca unor categorii de bucuresteni intalnirea le va aduce cateva zile libere, iar altii chiar ar fi tentati sa plece din Bucuresti din cauza restrictiilor de securitate.
Pe de alta parte, nici comerciantii sau intreprinzatorii bucuresteni nu stau cu mainile in san. Mall-urile bucurestene si marile magazine au anuntat ca pregatesc reduceri de preturi, promotii, tombole si concursuri cu premii.
29 de hoteluri de pe litoral vor fi deschise in perioada summit-ului NATO (sezonul se deschide oficial la 1 mai), unitatile pregatind tarife speciale de cazare, care variaza intre 90 de lei si 528 de lei camera, pe noapte, in functie de clasificare si de serviciile oferite. O parte dintre hotelierii de pe litoral au ales sa isi deschida unitatile de cazare in primele zile din aprilie, in perioada in care la Bucuresti are loc summit-ul NATO, mizand pe faptul ca o parte dintre bucuresteni vor alege o mini-vacanta in statiunile de la Marea Neagra. Preturile variaza intre 90 de lei si 339 de lei camera single, pe noapte, si intre 96 de lei si 528 de lei camera dubla, pe noapte, potrivit datelor oferite de Asociatia Litoral.
Astfel, dintre cele 29 de hoteluri de pe litoral deschise in perioada 2-6 aprilie, zece se afla in Constanta, respectiv Royal, Balada Nej si Bulevard
(4 stele), Millenium, Class, Capri, Ferdinand, Guci si Voila (3 stele) si Dobrogea (2 stele). Tarifele variaza intre 90 de lei si 197 de lei, pentru camera single, 108 lei si 243 de lei pentru camera dubla.
Turistii care doresc sa se cazeze in Mamaia pot alege intre hotelurile Palm Beach (cinci stele), Florida, Bavaria Blu, Iaki si Malibu (4 stele), Oxford si Perla (3 stele) si Flora (2 stele). Preturile de cazare sunt cuprinde intre 104 lei si 270 de lei pentru o camera single, respectiv 120 de lei si 310 lei, camera dubla. Totodata, hotelul Iaki ofera cazare in apartamente, tarifele variind intre 376 de lei si 535 de lei.
In Eforie Nord, trei hoteluri vor fi deschise in perioada summit-ului. Dintre acestea, Europa (4 stele) va avea tarife de 339 de lei pentru camera single si de 528 de lei pentru cea dubla. Celelalte doua hoteluri sunt Philoxenia si Casa cu Lei, clasificate la trei stele. In statiunea Venus, doua nopti de cazare la hotelul Afrodita (4 stele), costa intre 269 de lei si 379 de lei, in functie de serviciile oferite.
Unde incepe si unde se sfarseste aventura Aliantei Nord-Atlantice?
Filosoful Francis Fukuyama afirma la inceputul anilor '90 in cea mai celebra lucrare a sa, "Sfarsitul istoriei", ca istoria s-a sfarsit avand in vedere ca blocul sovietic a cazut si nici celelalte regimuri autoritare nu se simt mai bine. Sfarsitul istoriei coincidea in viziunea lui Fukuyama cu victoria democratiilor liberale si a capitalismului. Peste putina vreme filosoful avea sa admita ca s-a inselat. Istoria se derula sub ochii lui. Inima Europei era lovita, Balcanii ardeau. NATO ataca Serbia in primul razboi adevarat la care a participat de la infiintarea ei. Balcanii se pregatesc acum sa adere la Alianta.
Dar care este scopul acestei extinderi a Aliantei in Balcani si pana cand se va extinde NATO, de vreme ce principalul ei adversar, Uniunea Sovietica, a disparut, iar Rusia "latra, dar nu musca"? Raspunsul vine din istorie.
NATO a fost infiintata la 4 aprilie 1949, prin semnarea in capitala Statelor Unite a Tratatului Aliantei Nord-Atlantice de catre douasprezece state. Cu sediul stabilit la Bruxelles, NATO a fost infiintat ca o alianta militara, avand la baza principiul apararii reciproce. Asta inseamna ca, in cazul in care un membru al NATO este atacat, atunci celelalte membre vor sari in ajutorul acestuia.
Imediat dupa terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a simtit nevoia infiintarii unui organism de aparare pentru a impiedica izbucnirea vreunui alt conflict. De data asta era nevoie de ceva mai puternic, avand in vedere ca Societatea Natiunilor, infiintata dupa Primul Razboi Mondial, nu a reusit sa impiedice inceperea celui de-al doilea mare razboi. In acest conditii Statele Unite, mai precis secretarul de stat George Marshall a propus un plan de reconstructie economica a Europei, cunoscut sub numele de Planul Marshall, care a ajutat la formarea NATO si chiar a Uniunii Europene.
La trei ani de la infiintarea Aliantei, Grecia si Turcia i s-au alaturat. Incorporarea, in anul 1955, a Germaniei de Vest a fost considerata un moment foarte important, principala consecinta a acestei decizii fiind infiintarea Tratatului de la Varsovia, organizatia militara a URSS si a satelitilor ei. Cele doua organizatii au dominat perioada Razboiului Rece.
Cu toate acestea, unitatea organizatiei a avut de suferit in 1959, cand generalul Charles de Gaulle, presedintele Frantei, suparat pentru rolul hegemonic al SUA in interiorul Aliantei, a retras flota franceza mediteraneeana de sub comandamentul NATO, iar in 1966 a scos Franta din Comandamentul militar integrat al NATO, pentru a-si dezvolta propriul program de descurajare nucleara.
Asta a necesitat relocarea Centralei NATO din Paris la Bruxelles pana la 16 octombrie 1967. In timp ce Centrala politica este amplasata in Bruxelles, Centrala militara si cea a Puterilor Aliate ale Europei (SHAPE), este locata la sud de Bruxelles, in orasul Mons.
La 1 iulie 1968, NATO a deschis spre semnare Tratatul de non-proliferare a armelor nucleare - la care au aderat pana acum 189 de tari - care prevedea limitarea extinderii armelor nucleare.
In decembrie 1979, Statele Unite au amplasat in Europa rachetele Cruise si Preshing II, din cauza pericolului reprezentat de capacitatile nucleare ale Uniunii Sovietice.
La fel s-a intamplat in 1983-1984, cand Statele Unite au raspuns instalarii in Europa a rachetelor SS-20 ale Pactului de la Varsovia prin crearea unei variante mai rapide a Preshing II. Acest lucru a condus la manifestatii masive pentru pace in Europa. Se credea ca razboiul este iminent.
In 1982, in urma unui referendum, Spania s-a alaturat Aliantei.
Prima extindere post-Razboiul Rece a avut loc in 1990, cand Germania s-a unificat, iar fosta Republica Democrata Germana a devenit membra a NATO.
Alianta Nord-Atlantica a avut un rol important in conflictele din Balcani din anii '90 - a intervenit in razboiul din Bosnia si a atacat Serbia in conflictul din Kosovo.
In iulie 1997 trei tari foste comuniste (Ungaria, Cehia si Polonia) au fost invitate sa adere la NATO, lucru care s-a intamplat doi ani mai tarziu.
Dupa atentatele de la 11 septembrie 2001 SUA au invocat, pentru prima data in istoria Aliantei, art. 5 din Carta NATO care prevede ca orice atac asupra unui stat-membru este considerat un atac impotriva tuturor membrilor.
Pe 10 februarie 2003 NATO a infruntat o criza serioasa, deoarece Franta si Belgia au impiedicat procedura de aprobare tacita in privinta momentului la care s-ar lua masuri protective pentru Turcia (art. 5 din Carta) in cazul unui posibil razboi cu Irakul. Germania nu si-a folosit dreptul de veto, insa a spus ca sustine vetoul.
Ultimul val de extindere a avut loc in 2004 cu Romania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia si tarile baltice. Ce mai urmeaza?
Dupa incheierea Razboiului Rece si caderea URSS, NATO a colaborat cu Rusia, primul acord fiind semnat chiar in 1991, cand Federatia Rusa s-a alaturat Consiliului de Cooperare Nord-Atlantica (NRCC, denumit in 1997 Consiliul de Parteneriat Euro-Atlantic) - un forum creat pentru a imbunatati relatiile dintre cele doua parti si pentru o mai mare transparenta a acestei relatii. Colaborarea a continuat, in 1996 Rusia alaturandu-se Parteneriatului pentru Pace (PfP, un program pentru cooperare bilaterala intre tari individuale si NATO). Forma actuala a colaborarii dintre cele doua parti este Consiliul NATO - Rusia, creat in 2002. Cu toate acestea, dorinta de extindere a NATO si intentia Statelor Unite de a amplasa un scut anti-racheta in Europa a starnit protestele Rusiei. Moscova se opune ferm extinderii Aliantei Nord-Atlantice, simtindu-se din ce in ce mai stransa in chingi de NATO. De asemenea, Rusia nu se lasa convinsa in ceea ce priveste siguranta scutului anti-racheta pe care americanii vor sa-l amplaseze in Cehia si Polonia (pentru a se apara de un eventual atac iranian sau venit din alta parte) si pe care-l percepe ca un atac direct la siguranta sa nationala.
MOMENTE CHEIE
NATO a fost infiintat la 4 aprilie 1949 de catre doisprezece state (Statele Unite ale Americii, Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Marea Britanie, Canada, Portugalia, Italia, Norvegia, Danemarca si Islanda) ca raspuns la amenintarea din partea URSS. Acum are 27 de membri.
1947 - Incepe Razboiul Rece.
1952 - Grecia si Turcia s-au alaturat Aliantei.
1955 - Germania de Vest este incorporata in NATO. Drept raspuns, tarile comuniste semneaza Tratatului de la Varsovia.
1966 - Charles de Gaulle retrage Franta din Comandamentul militar integrat al NATO.
1982 - Spania s-a alaturat Aliantei.
1991 - Caderea URSS si a Tratatului de la Varsovia.
1995 - NATO a intervenit pentru prima data in istoria sa in afara granitelor sale, in cadrul razboiului din Bosnia si Hertegovina.
1999 - Ungaria, Cehia si Polonia adera la NATO. Alianta ataca Serbia.
2001 - Dupa atentatele de la 11 septembrie, SUA invoca pentru prima data in istoria NATO articolul 5 (clauza apararii comune).
2004 - Adera Romania, Bulgaria, Slovenia, Slovacia si tarile baltice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
