Cu circa trei luni inainte de aderarea la Uniunea Europeana, Lituania se confrunta cu cea mai grava criza politica de la declararea independentei, in 1991. Seful statului lituanian Rolandas Paksas este acuzat de un Comitet special al Parlamentului de sase delicte grave care ar putea sa-l inlature de la putere si sa-l trimita direct in fata justitie.
Acest comitet format din 12 membri - deputati si juristi - a recomandat ieri Parlamentului destituirea presedintelui. Plenul parlamentului lituanian - format din 140 de deputati - se va pronunta astazi asupra acestei cereri. Sunt necesare 85 de voturi pentru demiterea sefului statului, dupa care demersul trebuie validat de Curtea Constitutionala.
Ales in urma cu 13 luni in fruntea satului, Paksas este acuzat de Comitetul special si de serviciile secrete ca si-a incalcat juramantul depus la investitura, prin divulgarea de secrete de stat, ca s-a implicat in privatizari si afaceri private si ca le-a permis consilierilor sai sa abuzeze de pozitiile lor. Un raport al serviciilor secrete publicat in ianuarie stabilea o legatura intre presedinte si crima organizata. Raportul ii mai invinuieste pe Paksas de legaturi cu serviciile de informatii rusesti. Documentul sustine ca presedintele este o amenintare pentru securitatea statului. Paksas a respins aceste informatii si a refuzat cererea adresata de Parlament de a demisiona. Drept urmare, Legislativul a demarat procedurile pentru demiterea sa.
Acuzatiile serviciilor se securitate se extind si asupra altor persoane. Omul de afaceri rus Iuri Borisov este acuzat ca a incercat sa obtina sprijinul lui Paksas pentru a promova interesele Rusiei, in schimbul unor sume importante de bani furnizate pentru campania electorala a acestuia.
Paksas i-a acordat lui Borisov cetatenia lituaniana la doar trei luni dupa ce a fost ales presedinte, gestul finnd considerat de serviciile de securitate drept prima "plata in natura".
Si Borisov a respins acuzatiile. "Inteleg ca serviciile lituaniene de informatii increarca sa creeze un dusman, pentru a justifica cheltuielile de 2% din PIB, cerute de NATO, dar acest lucru nu ma transforma pe mine in spion", a declarat el, in dembrie trecut.
Servicile lituaniene spun insa ca au descoperit, in timpul unei perchezitii efectuate la domiciliul lui Borisov, termenii unui "acord" nesemnat, intre acesta si presedinte, care detalia platile solicitate de Borisov pentru contributia sa la campania electorala a lui Paksas. Printre acestea figureaza acordarea unei functii de consilier prezidential, avantaje pentru compania sa, Aviabaltika, inmanarea de medalii si chiar un post de general. Un plan denumit "Libelula", care prezenta diverse scenarii pentru modificarea scenei politice lituaniene, a fost de asemenea descoperit. Borisov a declarat ca toate dovezile au fost "fabricate".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
