Noul presedinte al Iranului Mahmud Ahmadinejad ar fi jucat un rol central in luarea de ostatici, in 1979, la ambasada Statelor Unite de la Teheran, potrivi unor marturii publicate ieri de Washington Times.
Mai multi fosti ostatici, citati ieri de Washington Times, afirma ca isi amintesc foarte bine de rolul central jucat de noul presedinte iranian in acea operatiune care a condus la ruperea relatiilor bilaterale si la o criza grava intre SUA si Iran.
Criza ostaticilor a durat 444 zile, intre 1979 si 1981.
Mahmud Ahmadinejad, pe atunci student la Universitatea Elm-o Sanaat din Teheran, a fost unul dintre cei care ar fi planuit atacului asupra ambasadei, in noiembrie 1979. Ahmadinejad este acuzat ca a avut un rol important si in interogatoriile la care erau supusi captivii. De asemenea, el ar fi cel care a cerut aplicarea unui tratament mai dur ostaticilor.
Viziunile politice extreme ale noului presedinte iranian, - care, la preluarea mandatului, in urma cu cateva zile, a declarat ca Iranul nu are nevoie de relatii bune cu SUA - impreuna cu trecutul sau de student radical care a luat parte la Revolutia Islamica sunt bine cunoscute. Insa noile informatii referitoare la implicarea personala a lui Mahmud Ahmadinejad in evenimentele de la ambasada americana ar putea complica raporturile, si asa tensionate, dintre noul presedinte iranian si administratia Bush.
"Imediat dupa ce i-am vazut imaginea in ziare, am stiut ca el este nemernicul", a declarat colonelul in rezerva Charles Scott, in varsta de 73 de ani, unul dintre ostaticii din 1979. "Era unul dintre principalii doi sau trei lideri", a afirmat fostul militar intr-un interviu telefonic, adaugand ca "noul presedinte al Iranului este un terorist".
Donald Sharer, un capitan in rezerva, care a fost coleg de celula cu Charles Scott la inchisoarea Evin din nordul Teheranului, si-l aminteste pe liderul iranian ca fiind o "persoana cruda".
"Stiu ca era unul dintre cei care desfasurau interogatoriile", a declarat capitanul, mentionand ca a fost anchetat personal de Mahmud Ahmadinejad, fara sa-si aminteasca insa subiectul anchetei. Autoritatile americane au condamnat procedurile de vot care au condus la alegerea noului presedinte al Iranului, in defavoarea clericului moderat Hashemi Rafsanjani, la 25 iunie.
Conducerea islamista radicala a republicii, care a avut legaturi apropiate si de durata cu actualul presedinte, a respins candidaturile a aproape 1.000 de persoane ce doreau sa participe in cursa pentru presedintie.
Suporter infocat al ayatollahului Ruhollah Khomeini, noul presedinte a fost unul dintre membrii fondatori ai Biroului pentru Consolidarea Legaturilor intre Universitati si Seminariile Teologice (OSU), institutie apropiata de liderul religios.
OSU a organizat atacul asupra ambasadei SUA din Teheran sprijinit de Mahmud Ahmadinejad, care a propus ca studentii sa ia cu asalt si ambasada sovietica.
Mo Jazayeri, editor executiv al publicatiei londoneze Iran Focus, care critica regimul islamic al republicii, a declarat ca Mahmud Ahmadinejad "a jucat un rol important, fiind principalul responsabil cu securitatea" in ambasada.
Iran Focus a dat publicitatii o fotografie din noiembrie 1979, in care sustine ca apare actualul presedinte iranian langa un ostatic american legat la ochi.
Cabinetul presedintelui iranian a negat ca acesta ar fi oferit vreun ajutor in luarea cu asalt a ambasadei si a precizat ca barbatul din fotografie nu este Ahmadinejad. Insa biroul nu a comentat informatiile privind implicarea sub o alta forma a presedintelui in criza ostaticilor, care a durat 444 de zile.
La 4 noiembrie 1979 mai multi studenti iranieni au ocupat ambasada americana si au sechestrat 66 de persoane, fara ca autoritatile iraniene sa schiteze, pe parcursul celor trei ore de ocupare a cladirii, nici un gest. Sase ostatici au reusit sa fuga la ambasada Canadei, in confuzia care se crease, si au parasit tara cu pasapoarte false.
Doua saptamani mai tarziu, 15 persoane - angajatele de origine afro-asiatica - au fost eliberate, dar operatiunea a intrat sub controlul autoritatilor religioase, care conduc tara si astazi. Acestea, in frunte cu ayatollahul suprem, au laudat operatiunea. Ayatolahul Khomeini fusese cel care ii indemnase pe iranieni sa demonstreze impotriva Americii, din cauza sustinerii acesteia pentru sahul Iranului Mohammad Reza Pahlavi, care fusese alungat de la putere de Revolutia Islamica si primise azil in SUA.
Gheara Vulturului
SUA au proiectat o interventie in Iran, in 1980, dupa ce Teheranul pusese conditii dure pentru eliberarea ostaticilor - predarea sahului si scuze din partea Americii. Operatiunea "Ghiara Vulturului", aprobata de presedintele Jimmy Carter si incredintata unui comando, a esuat inainte de a incepe. Doua elicoptere de asalt RH-53 s-au ciocnit in zbor, in Marele Desert iranian, din cauza unei furtuni de nisip. Un altul s-a lovit de un avion de transport Hercules C-130. Opt soldati americani au murit, iar trupurile lor au fost purtate pe strazile Teheranului, ca "dovada" a invaziei Iranului de catre americani.
Moartea sahului si infrangerea lui Carter in alegeri a fost o premisa a rezolvarii crizei. Se intampla ca, tot in acele zile, Irakul a atacat Iranul. Aceste fapte explica de ce SUA l-au ajutat in acea vreme pe Saddam Hussein, in lupta impotriva iranienilor.
In urma esecului operatiunii "Ghiara Vulturului" Carter a pierdut alegerile pentru cel de-al doilea mandat de presedinte.
In ziua in care noul presedinte Ronald Reagen isi prelua mandatul, ostaticii au fost eliberati, nu inainte insa ca SUA sa deblocheze bunurile si conturile Iranului - peste opt miliarde de dolari - din strainatate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
