Sambata dimineata la ora sase, presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu-Tariceanu prezentau la Bruxelles rezultatul summitului UE la care Romania a avut pentru prima data un cuvant de spus in privinta reformelor Uniunii. "O reusita", au lasat sa se inteleaga cei doi. In realitate nu avem de-a face decat cu un banal esec.
Totusi, pentru moment, catastrofa a fost evitata. Miza summitului a fost colosala - este vorba aici de reformarea institutiilor europene astfel incat ele sa fie mai eficiente intr-o Uniune extinsa la 27 de state, dar si in raport cu o lume globalizata si extrem de agresiva. Insa punctul principal al celor convenite - este vorba despre reforma sistemului de vot in cadrul Consiliului Uniunii Europene - va intra in vigoare abia din 2017, dupa cum au stabilit sefii de state si de guverne, cedand santajului Poloniei care nu doreste acest sistem de vot. Tratatul Constitutional nu va face referiri la simbolurile Uniunii - steag, imn, moneda unica. Asadar, cand vom auzi versurile "soare, soare fratioare" va trebui sa stim ca nu este vorba decat despre partea a patra a Simfoniei a noua a lui Beethoven si nu de imnul Uniunii Europene.
"Simbolurile vor fi folosite probabil in continuare, dar nu in mod explicit", crede ministrul roman de externe Adrian Cioroianu. Simbolurile au fost eliminate din textul tratatului intrucat unele tari (de pilda Marea Britanie si Cehia) s-au temut ca UE va ajunge un "superstat" - intrucat simbolurile (steag, imn, moneda) apartin statelor nationale. Evident ca nu se poate renunta la moneda unica, euro, dar aceasta nu va fi amintita in ceea ce ar fi trebuit sa fie o constitutie a Uniunii Europene.
Acesta este, asadar, compromisul prezentat de liderii UE drept triumf. Un "triumf" amanat.
Procesul de ratificare a documentului va trebui reluat - chiar daca nu mai putin de 18 state ratificasera proiectul constitutiei respinse in 2005 in Franta si Olanda. Nu este exclus asadar ca in cazul in care o tara doreste un referendum pe aceasta tema si acest proiect sa fie respins.
Aproape 40 de ore de negocieri neintrerupte, atat au durat lucrarile summitului de vineri spre sambata dintre sefii de state si de guverne pe marginea unui nou tratat al Uniunii Europene menit sa inlocuiasca Constitutia UE.
Summitul s-a sfarsit la ora cinci in dimineata de sambata, ora Bruxelles-ului (ora sase in Romania). Cat de epuizante au fost acele ore s-a putut citi pe fata presedintelui roman. "Am o rugaminte. Va raspund la intrebari in avion", le-a sus Traian Basescu, vizibil extenuat, ziaristilor romani, dupa ce premierul Tariceanu si-a expus concluziile sale.
La discutii din partea Romaniei au participat presedintele si premierul, intrucat delegatiile erau compuse din doua persoane. Ministrul de externe Adrian Cioroianu, si el aflat la Bruxelles, a stat intr-o sala separata cu ceilalti ministri de externe. El a confirmat pentru ZF ca presedintele polonez Lech Kaczynski a discutat indelung prin telefon cu fratele sau geaman Jaroslaw Kaczynski (ramas la Varsovia) inainte de a-si da acordul pe fiecare dintre textele puse in dezbatere.
Practic, negocierile s-au dus intre Marea Britanie, Franta, Germania (care detine presedintia UE) si Polonia.
"Din cand in cand Nicolas Sarkozy (presedintele Frantei - n.n.) Tony Blair (premierul britanic - n.n.) si Angela Merkel (cancelarul german - n.n.) il luau deoparte pe polonez si discutau cu el", si-a amintit Cioroianu.
Dificultatile ajungerii la un acord s-au datorat, in parte, si faptului ca liderii europeni nu au discutat cu geamanul polonez potrivit si au fost nevoiti sa negocieze indelung, telefonic, cu adevaratul lider, premierul Jaroslaw Kaczynski.
Practic, Polonia era nemultumita de modul in care Tratatul Constitutional reglementa modul de luare a deciziilor in Consiliul Uniunii Europene. Polonia spune ca sistemul (voturi in functie de numarul populatiei) o dezavantajeaza si a amenintat ca, daca lucrurile nu se modifica, impinge intalnirea catre un esec. In final, compromisul a fost ca acest sistem sa intre in vigoare in 2014, cu o perioada de tranzitie pana in 2017.
Ziaristii aflati la Bruxelles au observat ineditul situatiei - anume ca gemenii Kaczynski au inventat summitul UE prin telefon. Intr-o situatie cu totul inedita in istoria UE, liderul cel mai important al unui mare stat membru (Jaroslaw Kaczynski, premierul polonez) a preferat sa ramana acasa in timp ce chiar tara lui ameninta cu blocarea summitului. El l-a trimis la summit pe Lech, fratele sau, presedintele republicii. Decizia a fost lipsita de logica, deoarece in sistemul politic polonez, presedintele republicii are mai putine puteri decat premierul. Iar in cadrul tandemului Kaczynski, seful incontestabil este Jaroslaw.
Departe de a da mana libera fratelui sau si echipei acestuia, Jaroslaw Kaczynski a controlat totul de la distanta. Diplomatii de la Bruxelles au povestit cum presedintele polonez iesea din sala imediat dupa ce era prezentata o noua propunere, pentru a cere sfatul fratelui sau.
"Nu-mi mai amintesc de cate ori am vorbit cu fratele meu astazi", le-a marturisit Lech Kaczynski insusi unor jurnalisti, la incheierea summitului, potrivit AFP. "In mod normal, il sun de sase sau sapte ori pe zi", a adaugat el.
Vineri dupa-amiaza, cand se parea ca se va ajunge la un compromis cu delegatia Poloniei, premierul Jaroslaw Kaczynski a blocat totul. Si il loc sa-si anunte el insusi partenerii europeni despre amenintarea cu exercitarea dreptului de veto, a organizat de urgenta un interviu pentru postul public de televiziune, la ora locala 20.00 (21.00 ora Romaniei), urmat de o conferinta de presa.
Imediat, mai multi lideri europeni de seama au reactionat la scoaterea din joc a lui Lech Kaczynski. Nicolas Sarkozy, Tony Blair, Jose Luis Zapatero (premierul Spaniei) si mediatorul luxemburghez Jean-Claude Juncker au initiat convorbiri telefonice de cateva ore cu Jaroslaw Kaczynski, aflat la Varsovia.
Amenintat cu izolarea, premierul a cedat in cele din urma, fara a fi obtinut castig de cauza asupra principalei sale revendicari: o modificare durabila a sistemului de vot in cadrul institutiilor UE. A obtinut totusi o amanare de zece ani.
Unii politicieni europeni au apreciat ca prin modul lor neobisnuit de a negocia si prin declaratiile lor dinainte de summit, gemenii Kaczynski au compromis si mai mult imaginea guvernarii lor in strainatate.
"Ma tem ca guvernul dumneavoastra se comporta ca un clovn", a afirmat europarlamentarul austriac Johannes Voggenhuber pentru cotidianul polonez Dziennik. "Guvernarea Kaczynski intruchipeaza cele mai rele complexe poloneze", a adaugat el.
Pana in ajunul summitului, fratii Kaczynski s-au jucat cu nervii partenerilor lor, intretinand suspansul cu privire la care dintre ei se va duce la Bruxelles. Inainte de aceasta, ei ii iritasera pe europeni afirmand sus si tare ca prefera mai degraba "sa moara" decat sa nu obtina schimbarea sistemului de vot.
Vineri Jaroslaw Kaczynski a produs stupefactie indraznind sa revendice voturi suplimentare pentru Polonia in cadrul institutiilor UE, in numele celor 5-6 milioane de polonezi (dintre care 3 mil. evrei) ucisi intre 1939 si 1945.
Liderii danez si austriac, Anders Fogh Rasmussen si respectiv Alfred Gusenbauer, au denuntat "o revendicare absurda", in timp ce premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker a calificat drept "indecenta" ostilitatea permanenta a actualului guvern polonez impotriva Germaniei.
Si Marea Britanie a obtinut derogari de la Carta drepturilor fundamentale, care nu va fi specificata in tratat, dar va avea valoare juridica. Presa engleza crede insa ca Blair a cedat prea mult si cere un referendum asupra textului tratatului. Cum sprijinul pentru UE este in Marea Britanie sub 50%, orice este posibil. Acordul privind tratatul a fost incheiat, dar documentul nu este salvat. Catastrofa a fost evitata doar pe moment.
Compromisul de la Bruxelles
UE va avea un presedinte ales pentru 2,5 ani. Acesta va lua locul actualei presedintii semestriale a Uniunii.
Va exista un un "sef al diplomatiei", dar nu se va numi ministru de externe si, oricum, va da raportul guvernelor nationale.
Tarile UE vor beneficia de o clauza de aparare reciproca, dupa model NATO, si vor fi ajutate daca sunt atacate.
Sistemul de vot in cadrul reuniunilor UE va ramane, cel putin pana in 2014, cel stabilit in Tratatul de la Nisa (55% dintre statele membre si 65% din populatia UE).
Cartea Drepturilor Fundamentale (drepturile omului) a capatat statut coercitiv. Marea Britanie a obtinut o exceptare de la aceasta regula. Londra nu a fost de acord cu dreptul la greva.
Parlamentele nationale vor avea puterea de a respinge propunerile legislative ale Comisiei Europene care contravin competentelor nationale.
Din noul document au fost eliminate trimiterile la simbolurile Uniunii Europene - steag, imn, moneda.
Noul text trebuie ratificat de toate statele membre. Este posibil ca in unele tari sa fie organizate referendumuri si la fel de posibil ca textul sa fie respins, lucru care va conduce la un nou blocaj.
Intregul text ar trebui redactat pana la finele anului si ratificat in urmatorii doi ani astfel incat sa intre in vigoare in 2009.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
