Politică externă

Treizeci de ani de la demisia lui Nixon, in urma scandalului Watergate

10.08.2004, 00:00 65

Ieri s-au implinit 30 de ani de cand fostul presedinte american Richard Nixon a fost obligat sa-si semneze scrisoarea de demisie, in urma implicarii sale in scandalul Watergate. Vreme de doi ani (scandalul a izbucnit la 17 iunie 1972)americanii fusesera tinuti cu sufletul la gura de informatii dezvaluite de presa care demonstrau ca presedintele isi spiona adversari politici si a inselat justitia pentru a acoperi afacerea. In final, la 9 august 1974, republicanul Nixon isi semna scrisoarea de demisie. Nixon a facut, de altfel, obiectul singurei proceduri de destituire finalizare din istoria Statelor Unite. Plecarea sa de la Casa Alba punea capat celei mai grave crize politice cunoscute vreodata in aceasta tara. In 1972 in sediul Partidului Democrat (in opozitie) au fost descoperite dispozitive de ascultare, iar justitia a ajuns la concluzia ca presedintele nu era departe de afacere. Camerea Reprezentantilor a recomandat destituirea sa, iar Nixon a demisionat.
Dar nu atat rememorarea evenimentului a tinut in aceste zile treaza atentia presei, ci publicarea  de catre Universitatea Virginia a unor probe care demonstreaza ca Nixon a amanat retragerea trupelor americane din Vietnam (in 1972)  din considerente politice. A fost publicata o inregistrare intre Nixon si fostul sau consilier pe probleme de securitate nationala, Henry Kissinger. Inregistrarea audio, datata 3 august 1972, realizata in Biroul Oval, ni-l arata pe Nixon ingrijorat de faptul ca, daca trupele americane s-ar retrage la acel moment situatia ar echivala cu un dezastru politic pentru cel de-al doilea mandat prezidential al sau. Nixon fusese ales presedinte in 1968, iar cateva luni dupa convorbirea cu Kissinger, in toamna lui 1972, castiga cel de-al doilea mandat, pe care nu l-a dus a capat. Convorbirea fusese inregistrata dupa metoda folosita in scandalul Watergate - microfoane implantate in incapere. Discutia dintre cei doi oameni politici este cinica. Nixon ii explica lui Kissinger ca Viernamul de Sud (sprijinit de americani) nu va mai rezista mult, dar "castigarea alegerilor este foarte importanta". Kissinger spune ca, daca Vietnamul de Sud va mai rezista un an sau doi, SUA isi vor mentine credibilitatea pentru ca "pana in 1974 nimanui nu-i va pasa". Trupele americane s-au retras in ianuarie 1973, la doua luni dupa ce Nixon. Guvernul de la Saigon a cazut definitiv in 1975, iar Kissinger a primit premiul Nobel pentru negocierea pacii. Americanii au o slabiciune pentru comparatii. Compara primul razboi din Irak cu cel de-al doilea. Raporteaza sansele lui George W. Bush pentru cel de-al doilea mandat la cele ale tatalui sau, George Bush care a pierdut alegerile pentru a doua investitura din cauza primului razboi. Desi razboiul din Irak nu se poate compara cu cel din Vietnam presa americana, dar si cea din Marea Britanie face o paralela intre problemele pe care actualul presedinte le are in Irak si cele pe care le-a avut Nixon. Principala problema a lui Bush ar fi prelungirea actelor de violenta si inmultirea numarului victimelor in randul fortelor americane. Dar, daca americanii s-ar retrage acum, Irakul ar intra in haos, guvernul interimar s-ar prabusi. Credibilitatea lui Bush ar intra in picaj, iar sansele sale pentru un al doilea mandat ar fi grav compromise, scrie presa de peste ocean. iulian.anghel@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO