Uniunea Europeana se afla in deriva, dupa ce o a doua tara membru fondator al UE - Olanda - a respins Tratatul constitutional. Acest fapt ar putea stagna extinderea organizatiei si ar putea afecta sistemul decizional.
Liderii Europei au facut, totusi, apel la continuarea procesului de ratificare, desi este greu de spus, la acest moment, cum s-ar mai putea indrepta lucrurile. Textul constitutional devine litera moarta doar daca este respins de sase membri ai UE.
Pe de alta parte, Constitutia trebuie aprobata de toti cei 25 de membri, pentru a intra in vigoare. Si este putin probabil - fostul sef al guvernului de la Paris, Jean-Pierre Raffarin, a spus-o deja, ca Franta si, mai apoi, Olanda - sa mai organizeze o consultare populara care sa aprobe textul. La fel de putin probabil este ca Tratatul sa fie modificat - sa devina mai "social" cum cer francezii sau mai liberal cum doresc olandezii sau britanicii - intrucat reprezinta, deja, rodul celui mai mare compromis din istoria Uniunii. Printre atatea incertitudini, o singura certitudine. Europa este la un pas de blocaj, iar extinderea cu alte state a devenit o mare problema.
Mai mult, si alte tari ar putea urma exemplul Frantei si al Olandei. Premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, si-a exprimat ingrijorarea fata de referendumul din tara sa, care va avea loc la 10 iulie, pentru ca numarul celor care doresc sa spuna "nu" creste vertiginos, a ajuns la 45%, dupa votul din Franta.
Consultati pentru prima oara asupra Europei printr-un referendum national, dupa 200 de ani, olandezii au respins masiv proiectul Tratatului constitutional, la trei zile dupa ce francezii facusera acelasi lucru. Potrivit numaratorii finale, neoficiale, 61,1% dintre olandezi s-au pronuntat impotriva textului, cu mult mai mult decat francezii care in respinsesera cu 55% din voturi.
Olandezii s-au razbunat pe euro
Motivatiile respingerii textului de catre olandezi sunt in parte apropiate de cele ale francezilor: neincrederea in guvern, frica de aderarea Turciei, frica de imigranti. Dar argumentele supreme pentru respingerea textului s-au referit chiar la Constitutie si la modul in care a fost construita UE.
Olandezii au sanctionat faptul ca, in lipsa unei ideologii politice moderne clare, constructia europeana a devenit un mecanism greoi, cu reguli interne rigide si impersonale, pe care nu le inteleg sau nu le accepta. Olandezii s-au temut ca "tehnocratii de la Bruxelles" vor anula "exceptia olandeza" dupa aprobarea Constitutiei. S-au temut ca politica liberala specifica Olandei - autorizarea vanzarii de droguri usoare, mariajul intre homosexuali si chiar, in anumite cazuri, eutanasia - vor fi interzise de Bruxelles.
Alte teme de nemultumire care au condus la rezultatul stiut: procesul de extindere si furia fata de moneda euro pe care o fac responsabila pentru cresterea costurilor de viata.
Moneda euro a fost banuita ca se afla la originea unei inflatii de 3-4% pe an care, nu numai ca a facut viata mult mai scumpa, dar ar fi provocat si dificiltati economice cum ar fi cresterea somajului. Fostul director al bancii centrale a marturisit, luna trecuta, ca moneda nationala a fost suprevaluata, in momentul trecerii la euro, lucru care, in opinia olandezilor, ar fi condus la cresteri de preturi care nu sunt consemnate de statictici.
Olanda, cu cei 16,1 milioane de cetateni ai sai este cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii. Olandezii se tem ca subventiile pe care le primesc de la Bruxelles se vor diminua o data cu primirea de noi membri. Un sentiment larg impartasit de olandezi este ca Olanda - o tara mica - isi va pierde identitatea intr-o Europa extinsa la 25 si apoi la 27 de membri. Potrivit avocatilor lui "nu", Tratatul ar favoriza tarile mari - Franta si Germania fiind in frunte - a caror aroganta este cunoscuta. Exemplul cel mai la indemana a fost nerespectarea, de catre Franta si Germania, a Pactului de stabilitate si crestere.
Emigratia necontrolata a fost un alt motiv pentru a spune "nu". O tara deschisa prin traditie, Olanda se teme acum ca va fi sufocata de emigranti. 40% dintre locuitorii Amsterdamului sunt, de pilda, imigranti. Asasinarea de catre un fundamentalist musulman a regizorului Theo van Gogh (controversat pentru filmele sale) a accentuat teama ca imigrantii vor pune in discutie toleranta si libertatea de expresie, valori "foarte" olandeze.
Asadar, Tratatul a fost respins si in Olanda si dincolo de bucuria celor care au avut castig de cauza ramane o mare frustrare, cel putin pentru alte tari si lideri europeni.
Repingerea Constitutiei ar putea afecta sperantele UE fata de consolidarea unei politici externe comune, precum si planurile sale de a se extinde mai mult catre vestul Balcanilor, Turcia si Ucraina.
Constructia europeana este si ea pusa sub semnul intrebarii, iar variantele de relansare par ipotetice pe termen scurt, in conditiile situatiei politice delicate din mai multe state importante din UE.
Este vorba de faptul ca in Germania vor fi alegeri legislative anticipate, in septembrie. In Italia alegerile vor avea loc in 2006, iar scrutinul prezidential francez se va desfasura 2007. Dar si alte alegeri vor avea loc in noile state membre (Polonia, Cehia), situatie care ofera putine perspective pentru relansarea "masinii" comunitare, dupa cum apreciaza expertii.
"Cred ca ne aflam intr-o criza reala si va fi necesar mai mult timp pentru ca lucrurile sa se aseze. Trecem printr-o perioada in care Europa nu va putea face prea multe", a declarat Yves Meny, directorul Institutului Universitar European din Florenta. "Vom avea un fel de ghiulea prinsa de picior, cu toate aceste consultari publice care determina guvernele sa actioneze doar prin prisma a ceea ce le intereseaza, adica propriile tari", a adaugat el.
Bugetul UE ramane in aer
Din aceasta situatie deriva o alta. Autoritatile de la Bruxelles considera nerealista speranta presedintiei luxemburgheze a UE de a ajunge la un acord cu privire la viitorul buget european pentru perioada 2007-2013, la summitul care va avea loc la 16 si 17 iunie, mai ales avand in vedere campania electorala din Germania.
Italia a facut situatia si mai dificila, avertizand ca va face uz de dreptul sau de veto in privinta oricarui acord care ar reduce subsidiile sale. Marea Britanie a anuntat si ea ca va uza de dreptul de veto, daca ii va fi pus in discutie "rabatul" - un sistem de compensare, unic in UE, obtinut in anii ''80 care, prin care Londra primeste inapoi o parte din contributia sa la UE.
"Pe plan economic, sansa unor reforme ambitioase nu este mare: germanii nu sunt de acord, iar francezii si mai putin", a declarat Meny.
"Pe plan politic, unicul obiectiv este o noua extindere. Romania si Bulgaria sunt pe cale sa realizeze acest lucru. Insa, dupa acest moment, ar urma Turcia, Ucraina, tarile din Balcani. In cazul lor, nu vad cum un referendum francez ar permite un astfel de lucru", a subliniat Meny.
Liderii incearca sa salveze aparentele
Liderii UE incearca sa salveze ce mai pot si au cerut statelor membre sa exercite presiuni si sa ratifice Constitutia. Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a carui tara asigura presedintia semestriala a Uniunii Europene, s-a aratat ingrijorat profund. "Situatia in care ne aflam este periculoasa", a comentat el, in timp ce presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat ca va discuta, saptamana viitoare, cu liderii din Parlamentul European.
Atat Juncker, cat si Barroso au recunoscut ca respingerea Constitutiei provoaca probleme, dar au sustinut ferm continuarea procesului de ratificare in restul tarilor europene.
Premierul olandez Jan Peter Balkenende s-a declarat "foarte dezamagit" de rezultatul scrutinului, dar a promis ca va respecta decizia electoratului, chiar daca referendumul a avut doar un rol consultativ. Balkenende s-a pronuntat in favoarea continuarii procesului de ratificare a Constitutiei in celelalte state, in ciuda votului negativ din Olanda. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
