Summit-ul sefilor de state si de guverne ai UE, de la finele saptamanii, s-a incheiat cu un esec usturator. Este chiar concluzia la care a ajuns presedintia luxemburgheza a Uniunii. Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez, a sintetizat: "Vi se va spune, maine, ca Uniunea nu este in criza. De fapt nu este in criza, este intr-o criza grava". Si continua, amar, dar nu-si dezminte ironia: "Presedintia luxemburgheza se apropie incet, dar multumita, de final. Maine, voi putea explica Statelor Unite forta si vigoarea Europei!!!"
Europa isi propunea ca, in 2010, sa ajunga din urma Statele Unite si sa devina prima forta economica a lumii - aceasta este, in esenta, rezumatul Agendei Lisabona.
In 2005, Uniunea s-a impiedicat. Bugetul pentru 2007-2013 nu a putut fi adoptat la summit-ul de la Bruxelles. Marea Britanie nu a vrut, in nici un chip, sa renunte la rabatul obtinut in 1984 - o intelegere prin care ii sunt returnate doua treimi din contributia sa la bugetul Uniunii (4,6 mld. de euro anual).
Franta nu a vrut sa renunte la ajutoarele pe care le primesc fermierii ei, prin intermediul Planului Agricol Comun (PAC). Era nevoie sa se gaseasca sume pentru extinderea cu Romania si Bulgaria - ar fi vorba de 6 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013. Nimeni nu a acceptat sa renunte la banii proprii pentru a suplimenta sumele pentru aceste doua tari. 14 ore de negocieri, in noaptea de vineri spre sambata. Rezultatul? Esec si reprosuri de ambele parti.
Marea Britanie nu a fost singura. A fost sprijinita de Olanda, Suedia si, in mod cu totul neobisnuit, de Spania si Finlanda. Acestea doreau micsorarea contributiei lor la bugetul UE.
Franta, care ar fi pierdut daca s-ar fi impus punctul de vedere britanic sau olandez, a fost sprijinita de Germania si de Luxemburg. Trei lideri importanti ai acestui grup arunca intreaga vina pe Tony Blair. Jacques Chirac, presedintele francez, Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez, si Gerhard Schroeder, cancelarul german.
Este vorba despre acelasi Blair care, la 1 iulie, va prelua presedintia rotativa a Uniunii Europene. Ziarele din Marea Britanie scriu ca lui Blair ii revine sarcina de a aduce un nou suflu Europei. Ziarele din Franta prevestesc amurgul. De altfel, pesimismul este la ordinea zilei. Juncker a anuntat ca nu va participa la prezentarea, la 23 iunie, a programului presedintiei britanice a UE. A spus ca are alte lucruri mai bune de facut, doar pe 23 iunie este ziua tarii sale!
Perspectiva presedintiei britanice a UE nu este de bun augur pentru Franta. De aceea, ieri, ministrul francez al afacerilor europene, Catherine Colonna, a avertizat tarile tentate sa aiba o atitudine unilaterala in cadrul Uniunii Europene ca viitorul Europei va fi definit "prin consens, si nu prin dezacorduri". Evident, trimiterea este, in primul rand, la Marea Britanie.
De cealalta parte, Londra se teme ca Parisul va incerca sa arunce in aer, proiectele britanicilor.
Se pare ca Chirac nu-i va ramane dator lui Tony Blair. Potrivit presei britanice, el va lipsi la prima zi a summit-ului G8, programat pentru perioada 6-8 iulie, in Scotia. Blair si-a facut planuri mari pentru aceasta reuniune. A mers in Statele Unite, s-a intalnit cu George W. Bush, a facut un mare tam-tam in legatura cu stergerea datoriilor tarilor africane sarace, un proiect care pare ca i-a reusit.
Mai putin inspirat, dar plin de avant, a declarat apropiatilor sai ca, in acest moment, Europa este un proiect esuat pentru care nu mai merita sa lupti, dar merita sa lupti pentru continentul african. Nu este clar daca vorbele lui au fost spuse pentru urechile liderilor europeni, Chirac de pilda, cert e ca au fost auzite si nu au cazut nimanui bine. Asadar, Chirac va lipsi probabil de la prima zi a summit-ului, preferand sa se afle, in 6 iulie, la Singapore, unde va fi anuntat orasul care va organiza Jocurile Olimpice de Vara din 2012. Este o competitie care opune Londra si Parisul.
Presa din Franta a analizat duelul Blair Chirac in termeni militari. Liberation vorbeste despre o noua batalie de la Waterloo. France Soir scrie despre "batalia dintre cocosul galic" si "perfidul Albion" si subliniaza "marele divort" al Europei.
In fata perspectivei sumbre a blocarii unui acord, tarile nou venite in UE, la 1 mai 2004, s-au oferit, ele insele, sa renunte la o parte din fondurile care ar fi urmat sa le primeasca. Fara rezultat. De aceea, nu este de mirare ca comentatorii din tarile nou venite in UE vad in acest blocaj egoismul vechilor membri.
"Noile state membre au demonstrat ca sunt pregatite sa se sacrifice pentru binele comun. Din pacate, "vechea" Europa nu a stiut sa aprecieze acest gest", apreciaza publicatia poloneza Gazeta Wyborcza.
Disponibilitatea noilor membri a fost apreciata de presedintia luxemburgheza. "Mi-a fost rusine cand am vazut ca tari mai sarace sunt dispuse sa se sacrifice", in vreme ce tarile bogate nu, a apreciat Juncker.
Se cere suspendarea extinderii
In aceste conditii de deruta, este clar ca un alt subiect cu miza, Constitutia Europei, a fost lasat in planul secund. Perioada de reflectie a fost aprobata, tratatul nu va intra, nici nu are cum, in vigoare in 2007. Viitorul extinderi este si el pus in discutie. Vicepremierul francez Nicholas Sarkozy s-a pronuntat in favoarea "suspendarii extinderii Uniunii Europene" pana cand vor exista "noi institutii ale Europei". Nu a amintiti nimic de Romania sau Bulgaria.
30 de miliarde de euro pentru Romania
In ceea ce ne priveste, reprezentantii nostri la summit - premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Traian Basescu - s-au aratat optimisti. Consiliul European, primul la care Romania si Bulgaria au participat in calitate de observatori activi, a salutat semnarea Tratatului de Aderare la 25 aprilie 2005. Liderii UE au dat asigurari ca Uniunea isi va respecta angajamentele fata de Romania. Premierul luxemburghez Jean Claude Juncker, care prezideaza summitul, a spus: "Nu exista o vointa predeterminata a liderilor Uniunii de a intarzia aderarea Romaniei." Potrivit ministrului roman de externe, Mihai-Razvan Ungureanu, suma totala prevazuta pentru Romania, in pachetul 5 al cadrului financiar european pentru perioada 2007-2013, este de circa 30 de miliarde de euro. Oricum, asteptarea era ca Romania sa primeasca, pentru aceasta perioada, 40 de miliarde de euro. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
