Presedintele rus Vladimir Putin si-a inregistrat oficial candidatura la alegerile prezidentiale din Rusia de la jumatatea lunii martie, inscriindu-se intr-o cursa in care nu are practic contracandidati. Popularitatea liderului de la Kremlin oscileaza, potrivit tuturor sondajelor de opinie publicate de presa rusa, intre 71 si 80%. Ceea ce nu se regaseste in presa de la Moscova este o alta parte a sondajului. Anume ca desi, in ciuda acestei sustineri populare covarsitoare, doar 15% dintre rusii care l-ar vota, recunosc faptul ca Putin nu este capabil sa rezolve problemele de care se loveste societatea rusa: coruptie, saracie, libertatea presei. The Economist explica acest paradox pe de o parte prin lipsa de alternativa politica. Pe de alta parte, analistul american Sarah Mendelson, de la Centrul International de Strategii si Studii din Washington afirma ca Vladim Putin este exact opusul fostului presedinte Boris Eltan: sobru, tanar, atletic, astfel fiind motivata popularitatea lui. Spre comparatie cu Putin, ceilalti contracandidati sau potential contracandidati (Comisia electorala nu s-a pronuntat in legatura cu candidatura lui Serghei Glaziev, liderul formatiunii Rodina (Patria), a liberalei Irina Hakamada, a lui Ivan Rybkin, un aliat al omului de afaceri Boris Berezovski, si a lui Serghei Mironov, presedintele Consiliului Federatiei (Camera superioara a Parlamentului rus) sunt creditati cu o sustinere electorala de maximum 4% fiecare. Acest fapt a fost determinat si de diviziunile din randul opozitiei. De pilda, Partidul liberal Yabloco a decis sa nu o sustina la scrutinul prezidential pe liberalul Irina Hakamada, motiv pentru care ea a demisionat si partid si va candida ca independent.
Comitetul 2008, organizatie formata de societatea civila pentru apararea democratiei semnala recent ca alegerile prezidentiale constituie "o farsa" cu final cunoscut iar "democratia nu mai este decat un paravan care ascunde arbitrariul puterii". "Pretul petrolului (garantul stabilitatii economice a tarii) si cenzura determina rezultatele alegerilor prezidentiale", au mai spus liderii acestei organizatii.
Dupa alegerile parlamentare din noiembrie, liderul de la Kremlin controleaza Duma de stat: Rusia Unita, partidul pro-Kremlin, detine doua treimi din Camera inferioara a Parlamentului si presedintia tuturor celor 29 de comisii din Duma. Unul dintre parlamentarii Rusiei Unite, Serghei Mironov, compara Duma cu o registratura a Kremlinului, a carei singura menire este sa adopte proiectele prezidentiale, in detrimentul dezbaterilor parlamentare.
In acelasi timp, liderii occidentali si organizatiile internationale atrag atentia asupra nerespectarii democratiei in Rusia: cea mai mare parte a mass-media este controlata de Putin iar oamenii de afaceri acuza interventia politica in mediul de afaceri - cel mai relevant este cazul Yukos. Or, un nou mandat la Kremlin al lui Vladimir Putin nu este nici pe departe o premisa ca democratia in Rusia se va consolida.
mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
