În timp ce tabăra PDL, care pleacă de la guvernare, susţine că există bani la buget pentru majorări salariale, fosta opoziţie (USL) ajunsă la putere spune că nu sunt bani.
În aceste condiţii, se impune majorarea ţintei de deficit bugetar. Depăşirea ar putea însă să fie penalizată de pieţe şi de agenţiile de rating, existând riscul ca România să se împrumute mai scump.
După calculele Ministerului Finanţelor, creşterea salariilor bugetare cu 16%, în iunie, ar avea un impact bugetar de 2 mld. lei, în timp ce reducerea CAS cu 5%, o altă măsură analizată de fostul guvern, ar însemna un efort bugetar de 2,3 mld. lei. În privinţa CAS la pensii, datele arată că sunt necesari 650 mil. lei pentru returnarea contribuţiilor reţinute doar în acest an în mod incorect. Ratingul României include deja incertitudinile politice legate de alegerile parlamentare din toamnă. Însă agenţia Fitch a avertizat că o creştere substanţială a politicilor populiste care ar avea ca efect o deviere semnificativă de la programul de consolidare fiscală ar putea exercita presiuni de retrogradare a ratingului.
Şi Moody's consideră că orice inversare a măsurilor de consolidare fiscală ar întârzia reducerea deficitului bugetar. Aceste agenţii includ România în categoria recomandată pentru investiţii ("investment grade").
Majoritatea analiştilor români sunt sceptici că o eventuală majorare a deficitului bugetar pe standardele cash, folosite în raportările Ministerului Finanţelor, ar avea consecinţe nefavorabile asupra percepţiei pieţelor externe.Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, apreciază că agenţiile de rating nu vor penaliza România în urma majorării salariilor bugetarilor.
"Cred că este esenţial ca România să se încadreze în ţinta de 3% din PIB pe metodologia europeană pentru a consolida încrederea investitorilor străini. Sunt convins că noul ministrul a finanţelor, domnul prim-viceguvernator Florin Georgescu, este alegerea perfectă în acest moment. Sunt convins că va face tot ce este necesar. Discutăm de reîntregirea salariilor. Va fi o sarcină foarte dificilă pentru el să găsească surse de finanţare pe termen lung şi să negocieze cu FMI majorarea deficitului", a spus Anghel.
Economistul-şef al BCR crede că majorarea salariilor se va regăsi în economisire şi consum, nu şi în reducerea creditelor neperformante, iar un efect favorabil pentru sistemul bancar poate să apară în urma recâştigării încrederii în rândul populaţiei, care va accesa şi credite.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că dacă se doreşte majorarea salariilor, singura posibilitate legală este reducerea numărului de personal. El a făcut trimitere la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, conform căreia cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare. Cheltuielile de personal în sectorul bugetar sunt stabilite la 39,8 mld. lei în bugetul acestui an. Dacă se va face "abstracţie" de această prevedere, nu ar fi prima dată, având în vedere că s-a mai făcut o derogare de la această lege în 2011 când au fost majorate cheltuielile bugetare totale incluse în buget, pentru plata arieratelor.
Şeful Consiliului Fiscal a susţinut că sunt de evitat situaţiile de majorare a deficitului bugetar în timpul anului pentru că pot fi percepute ca un derapaj de la politicile fiscale. "Nu ştiu cum vor reacţiona pieţele. Nu ştiu dacă FMI va accepta sau nu majorarea deficitului bugetar. Discutăm de un nou guvern, care are alte priorităţi. Important este să fie ancorat în aspectele care ţin de respectarea acordului cu FMI şi Comisia Europeană."
Şeful Consiliului fiscal estimează că în acest an diferenţa dintre raportările pe cele două metodologii ar putea să fie de cel mult 0,5%. Astfel, teoretic, deficitul pe metodologia cash ar putea să fie majorat de la 1,9% din PIB la cel mult 2,5% din PIB.
"Cred că există spaţiu pentru un deficit cash mai mare de 1,9% din PIB, cu condiţia să fie respectată ţinta de 3% pe ESA. Este greu de previzionat impactul arieratelor companiilor de stat. O diferenţă de 0,5% dintre metodologia cash şi metodologia ESA 95 ar trebui să fie confortabilă cu atingerea ţintei de 3% din PIB pe metodologia europeană".
Ultima scrisoare de intenţie negociată de guvernul Boc cu finanţatorii internaţionali prevede o ţintă de deficit pentru acest an de 1,9% din PIB (aproximativ 12 mld. de lei pe metodologia cash (folosită de FMI şi de autorităţile române) şi sub 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95). Dacă în trecut diferenţa dintre metodologia europeană de raportare şi metodologia românească era de circa jumătate de punct procentual, în 2011 ecartul s-a majorat ajungând la peste un punct procentual, cel mai probabil din cauza arieratelor, în special la nivelul companiilor de stat. După primul trimestru deficitul a ajuns la 0,6% din PIB.
Florin Georgescu, ministru de Finanţe şi vicepremier desemnat în cabinetul Ponta, a declarat că noua ţintă de deficit bugetar pentru 2012 va fi negociată în zilele următoare cu misiunea FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale şi va fi sub 3% din PIB, urmând să fie respectată cu "stricteţe".
Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat că reîntregirea salariilor este prevăzută în programul de guvernare, precizând că este optimist în legătură cu acest subiect şi precizând că speră într-un succes al negocierilor cu FMI în acest sens.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
