Gestul României de a se opune acordării imediate a statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană Serbiei, vecina de la sud de de Dunăre, a luat prin surprindere cancelariile occidentale mai ales după ce şeful Comisiei Europene Durao Barroso anticipa marţi o "veste bună". Este pentru prima dată când România amână o decizie a UE printr-o poziţie publică.
Ultimul cuvânt îl au şefii de state şi de guverne care se întâlnesc începând de astăzi la summitul de primăvară al UE, dar tot până astăzi Serbia trebuie să semneze cu România un protocol în privinţa minorităţilor, spune ministrul român de externe Cristian Diaconescu.
Aşadar, la reuniunea miniştrilor de externe, decizia a fost de a recomanda şefilor de state începerea negocierilor, dar nu s-a putut lua la acea reuniune o decizie formală din cauza opoziţiei României.
Dincolo de această presiune a României privind minorităţile din Serbia, europenii încearcă să afle substratul acestei opoziţii neaşteptate, întrucât relaţiile României cu Serbia sunt mai degrabă bune, iar Bucureştiul nu a manifestat până marţi vreo reţinere pentru începerea negocierilor de aderare a acestei ţări.
Autorităţile de la Bucureşti nu spun asta, dar diplomaţi occidentali, citaţi de EUObserver, opinează că această opoziţie are clar de a face cu admiterea României în Spaţiul Schengen, blocată în prezent de Olanda. Cu alte cuvinte, România ar lovi indirect în Olanda care vrea începerea negocierilor UE-Serbia.
Ei bine, cum pentru începerea negocierilor est nevoie de unanimitate, occidentalii nu exclud ca delegaţia română să ridice din nou obiecţii dacă problema minorităţii române din Serbia nu este reglementată până astăzi. România susţine să fie evaluată de către UE maniera în care sunt respectate drepturile minorităţii vlahe/române din Timoc (estul Serbiei). Bucureştiul a solicitat în repetate rânduri ca acest grup să beneficieze de educaţie în limba maternă şi de suficiente lăcaşe de cult.
România a mai ameninţat anul trecut că va bloca începerea discuţiilor de aderare cu Croaţia, din acelaşi motiv: Schengen. Dar nu şi-a pus în practică ameninţarea.
Problema extinderii Spaţiului Schengen este, de altfel, pe agenda Consiliului European de astăzi şi va fi discutată în timpul unui dejun de lucru.
Cum era de aşteptat, partea sârbă a reacţionat la opoziţia României faţă de începerea negocierilor sale de aderare.
Preşedintele sârb Boris Tadic a declarat că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi care se declară vlahi să fie consideraţi în acelaşi timp ca fiind români.
"Serbia nu va accepta, cu orice preţ. Fiecare cetăţean al Serbiei îşi poate declara apartenenţa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este complicat să găsim o soluţie în acest caz."
Mai mult, preşedintele Consiliului Naţional Vlah din Serbia, Radisa Dragojevici, a declarat că nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români.
Potrivit postului de radio sârb B92, citat de Mediafax, Dragojevici a apreciat că România nu poate da ultimatumuri Serbiei în această privinţă, deoarece vlahii nu se simt privaţi de drepturi în Serbia şi pentru că statul sârb recunoaşte atât minoritatea etnică vlahă, cât şi pe cea română. El a menţionat că referendumul din 2002 a arătat că în Serbia sunt 31.000 de etnici români şi 40.000 de vlahi. Românii locuiesc în mare parte în Banatul sârbesc, în nord-estul Serbiei, iar vlahii în est.
"Indiferent de similarităţi, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii sau motive să ne îndreptăm spre România, nici România nu are vreo bază pentru a face cereri în numele nostru", a spus Dragojevici.
În ţară, polemicile nu sunt mai puţin deschise.
Ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a afirmat că sunt probleme serioase privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale din Serbia şi că acesta este motivul pentru care România a dorit ca discuţia pe această temă să fie ridicată la nivelul Consiliului European.
Preşedintele PSD Victor Ponta spune, dimpotrivă, că este incorect ca România să fie singura ţară care se opune aderării Serbiei la UE, iar Bucureştiul trebuie să susţină ţara vecină.
Ponta a afirmat că Serbia trebuie să respecte drepturile minorităţilor, iar România face un lucru bun solicitând asta.
"Dar pentru asta să fie România singura ţară care se opune aderării Serbiei la UE este profund incorect. Ce considerăm noi, de exemplu, despre Olanda, care este singura ţară care ne blochează accesul în Schengen? Noi facem acelaşi lucru? Şi cu cine? Cu un vecin şi cu o ţară care în general ne-a fost prieten, nu duşman."
Europarlamentarul PSD Corina Creţu susţine că poziţia României privind Serbia este un act gratuit, lipsit de spirit european, rezultat al unei politici externe instinctive şi incoerente, iar Bucureştiul nu trebuia să se folosească de problema vlahilor pentru a lovi indirect în Olanda.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
