Serviciul datoriei publice guvernamentale va scădea în acest an la 8,1 miliarde de euro, de la 13,7 miliarde în 2016. Acesta va urca la 9,344 de miliarde de euro în 2018 şi va scădea la 8,319 miliarde în 2019. Aşa arată ultimele date făcute publice de către Ministerul Finanţelor.
Pe de altă parte, Finanţele indică un curs mediu de schimb leu-euro pentru acest an de 4,42 de lei, moneda naţională urmând să se întărească în 2018, cursul urmând să fie de 4,4 lei pentru un euro.
“Pe o proiecţie mai realistă, necesarul de finanţare este pe undeva la fel ca anul trecut fiindcă deficitul bugetar va depăşi 3%. Consiliul Fiscal are o proiecţie de deficit pentru 2017 de 3,6% pe standarde europene şi nu sub 3%, cum prognozează guvernul . Iar, potenţialul de apreciere al cursului este foarte limitat, chiar inexistent. Noi mizăm pe un curs stabil, undeva pe la 4,45 -4,5 lei pentru 2017 şi 2018”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Acesta detaliază: “Necesarul de finanţare, care include ce ajunge la maturitate, plus dobânzi, plus necesarul suplimentar generat anul acesta de deficit, adică practic ce trebuie să finanţeze Ministerul de Finanţe anul acesta, probabil că, dacă ne uităm la proiecţia de deficit din buget, sub 3%, ar fi uşor mai mic decât anul trecut. Dacă luăm o proiecţie mai realistă de deficit bugetar, cum ar fi proiecţia Comisiei Europene, de 3,6%, necesarul de finanţare este chiar mai mare decât anul trecut. Pot spune că necesarul de finanţare este destul de mare. El scade din componenta de refinanţare, din faptul că România a reuşit în ultimii ani să lungească maturitatea pe datorie publică. Adică am reuşit scadenţe mai lungi şi am aşezat mai bine datoria publică şi asta ne ajută la refinanţare. Pe de altă parte, lucru acesta este compensat de creşterea de deficit, care adaugă la necesarul de finanţare”.
Şi, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a precizat, pentru MEDIAFAX, că elementele sunt prognozate optimist, toate calculele legate de volumul datoriei externe, ca toate cifrele aferente fiind condiţionate de prognoza de creştere a PIB, conform datelor făcute publice de Comisia Naţională de Prognoză.
Acesta spune că toate datele sunt prognozate optimist, alături de creşterea economică susţinută până în 2019. De asemenea, se apreciază că deficitul bugetar nu va depăşi 3%, mizându-se, tot optimist, că finanţarea acestuia se va face la costurile actuale de finanţare internaţionale.
“Ipoteza dorită poate suferi modificări negative, legate de oprirea politicii de "relaxare cantitativă" promovată de Banca Centrală Europeană (BCE), urmată de creşterea dobânzilor practicate în acordarea de împrumuturi. Există condiţii pentru această schimbare de politică la nivelul BCE, inflaţia atingând, după şapte ani de criză, la nivelul dorit de circa 2% la nivelul zonei euro. De asemenea, vorbim şi despre politica de creştere a dobânzilor practicate de Rezerva Federală a SUA”, susţine Cristian Pârvan.
Acesta arată că soluţia propusă de AOAR este un program de trecere etapizată de la practic 100% refinanţări externe, sau prin băncile din România, la creşterea datoriei directe către cetăţenii români, cărora să li se ofere titluri de stat, cu maturităţi de 10-15 ani, tranzacţionabile prin Bursa de Valori Bucureşti, titluri purtătoare de dobânzi stimulative (2-3%).
Pârvan susţine că o altă ameninţare, care poate afecta semnificativ costurile de refinanţare, poate fi modificarea, justificată sau nu, a raitingului de ţară de către agenţiile internaţionale. Iar, în acest caz este posibilă creşterea costurilor de refinanţare a datoriei publice.
“În ceea ce priveşte cursul de schimb prognozat, acesta nu poate fi argumentat, cel mult favorizat de o politică de schimbare a structurii economiei româneşti, care să treacă de la industrii şi servicii low tech, la produse şi servicii high tech, adică investiţii inteligente şi creşterea numărului de locuri de muncă ce solicită competenţe superioare”, a precizat secretarul general al AOAR.
