Jean Marc Ayrault, prim-ministrul Franţei, face o vizită în România între 11 şi 12 iulie, anunţă ambasada Franţei la Bucureşti. Vizita sa intervine la cinci luni distanţă de cea făcută de premierul Victor Ponta la Paris unde s-a întâlnit cu omologul său şi cu preşedintele Republicii Francois Hollande.
Cu ocazia vizitei sale la Bucureşti, domnul Jean Marc Ayrault va inaugura noul liceu francez«Anna de Noailles» şi va avea întrevederi cu oficialităţile române. Pentru a marca vizita domnului domnul Jean Marc Ayrault, Ziua Naţională a Franţei va fi celebrată în acest an, în mod excepţional, pe 12 iulie (ziua Franţei este pe 14 iulie n.n.), anunţă ambasada Franţei la Bucureşti.
Relaţiile cu Franţa au fost reci în ultimii ani. Acum şi la Bucureşti şi la Paris sunt guverne de stânga şi este de aşteptat o resetare a relaţiilor, dar nimic nu este sigur de vreme ce lucrurile nu au mers bine când în cele două ţări la putere au fost guverne de dreapta.
Preşedintele Traian Băsescu şi fostul şef al statului francez Nicolas Sarkozy, ambii de dreapta, nu s-au înţeles deloc. România a rămas în afara spaţiului Schengen, cu acordul tacit al Franţei, parteneriatul strategic semnat de acelaşi Nicolas Sarkozy la Bucureşti în 2008 a rămas literă moartă. Vizita lui Ponta la Paris a avut ca scop declarat chiar revigorarea acestui parteneriat strategic.
Cu un stoc al investiţiilor în România de 5 mld. euro, Franţa se află pe locul al patrulea în topul investitorilor străini. Este a treia destinaţie pentru exporturile noastre (al cincilea partener la importuri). De când exporturile Automobile Dacia (companie a francezilor de la Renault) au explodat, balanţa comercială a Bucureştiului a devenit excedentară în relaţia cu Parisul.
În primăvara şi vara anului trecut, premierul Ponta a anunţat că spijină viziunea Franţei, diferită de a Germaniei şi a ţărilor nordice, cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru ieşirea din criză. Premierul Ponta nu a primit însă aplauze din partea Parisului. Hollande nu l-a ajutat cu nimic în timpul scandalului asociat demersurilor pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, deşi premierul român miza pe asta. Ponta a dorit să meargă atunci la Paris, să se întâlnească cu Hollande, dar vizita nu a avut loc, iar premierul a rămas ţinta criticilor venite de la Bruxelles, Berlin şi din alte capitale.
În ciuda succesului Dacia, alte afaceri ale francezilor au stagnat.
În 2010, afacerile companiei Vinci în România au eşuat după ce consorţiul Vinci -Akor a denunţat unilateral contractul pentru realizarea autostrăzii Comarnic - Braşov (55 km) cu o valoare de construire de 1,9 miliarde de euro. Nici acum nu sunt explicaţii clare pentru această decizie.
Câteva luni mai târziu, Gas de France s-a retras din contractul de 4 mld. euro de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă (deţinea 9% din Energonuclear, compania care urma să realizeze proiectul). Cam în aceeaşi vreme, compania franceză Areva (industrie nucleară) viza să construiască cea de-a doua centrală nucleară în România, pentru ca mai apoi să se mulţumească să ofere tehnologie pentru reactoarele 3 şi 4 ale primei centrale. Preşedintele Băsescu a spus "nu" ofertei sugerate de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy ca România să cumpere tehnologie franceză în domeniul nuclear (e şi o problemă tehnică, uraniul din România nu s-ar potrivi tehnologiei franceze). Preţul politic a fost că România nu a mai avut un sprijin puternic în cadrul UE.
În ciuda relaţiilor mai reci, alte companii franceze şi-au continuat investiţiile în România - peste 600 mil. euro între 2010 şi 2011.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
