PSD va finaliza astazi actul de sesizare a Curtii Constitutionale privind suspendarea din functie a presedintelui Traian Basescu dupa ce, la finele saptamanii, stransese semnaturile necesare pentru demararea acestui proces.
"Este gata (actul de sesizare a Curtii Constitutionale - n.n.). Mai poate suporta modificari, vedem maine (astazi - n.n.) si parerea colegilor si tenta politica pe care putem sa i-o dam", a declarat ieri vicepresedintele PSD Ilie Sarbu. El afirma ca respectiva sesizare se refera la "incalcari grave ale Constitutiei" de catre seful statului si nu vizeaza aspecte "derizorii" precum cazul biletelul. Potrivit unor declaratii anterioare, primul cap de acuzare al PSD va fi ca seful statului se foloseste de serviciile de informatii in alte scopuri decat cele permise de lege - cu trimitere la unele declaratii ale lui Basescu potrivit carora i-a avertizat pe unii ministri ca au telefoanele ascultate.
Potrivit Constitutiei, pentru initierea procedurii de suspendare a sefului statului este nevoie de acordul unei treimi din numarul total al parlamentarilor - adica de 157 de semnaturi -, suspendarea efectiva avand insa nevoie de voturile a jumatate plus unul din numarul total al parlamentarilor - adica 235. PSD spune ca ar fi strans 220 de semnaturi (de la PSD si PRM) pentru initierea procesului de suspendare si astazi va finaliza si actul obligatoriu care va fi transmis Curtii Constitutionale. Daca lucrurile stau asa si cei care au semnat pentru suspendare vor si vota pentru ea, inseamna ca mai este nevoie de 15 voturi pentru suspendarea efectiva a sefului statului - vot care se da insa dupa examinarea cazului de catre Curtea Constitutionala. Procedural, in sedinta celor doua Camere trebuie anuntat ca s-au strans semnaturile pentu suspendarea presedintelui, etapa urmatoare fiind sesizarea Curtii Constitutionale de catre seful Camerei care a prezidat sedinta comuna.
Potrivit Constitutiei (art. 95) si a legii Curtii Constitutionale (art. 32), propunerea de suspendare din functie a presedintelui Romaniei trebuie transmisa Curtii Constitutionale "impreuna cu dovezile pe care se intemeiaza". Cand vine vorba despre suspendarea sefului statului, Constitutia spune ca el poate fi suspendat "in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei" (art. 95), asadar, dovezile cerute de Curte se refera la fapte si nu la vorbe. PSD spune ca are aceste dovezi.
Dovezile trebuie transmise in copie Curtii care, dupa ce primeste cererea de suspendare, desemneaza dintre membrii ei trei judecatori-raportori (unul ales de presedinte, altul de Senat si ultimul de Camera) care fac un raport. Avizul de suspendare - dupa analizarea raportului - se emite de plenul Curtii cu votul majoritatii celor 9 judecatori ai institutiei. Sase din cei noua au fost numiti in legislatura trecuta de PSD. Avizul - care este doar consultativ - se comunica Parlamentului si abia apoi este demarat votul de suspendare. Nu exista termene in cazul dezbaterilor de la Curte, singurul termen intr-un astfel de caz fiind acela ca, daca seful statului este suspendat (evident dupa ce Curtea se va fi pronuntat intr-un fel sau altul), in termen de 30 de zile trebuie organizat un referendum pe aceasta tema. Doar votul popular il demite in acest caz pe seful statului.
Legea referendumului (3/2000) face distinctie intre consultarile populare convocate de seful statului - care sunt valabile cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul tarii (sa fie mai multi cei care spun "da" decat cei care spun "nu") - si suspendarea sefului statului initiata de Parlament care este aprobata prin referendum cu majoritatea voturilor celor inscrisi pe listele electorale - un lucru teoretic posibil, dar greu realizat in practica (trebuie sa voteze pentru suspendare aproape 9 mil. persoane).
Aceasta este miza incercarii PSD de schimbare a legii referendumului - lege care, in opinia social-democratilor, ar trebui sa prevada ca seful statului este suspendat cu voturile majoritatii celor care vin la vot (adica 5-6 mil. persoane, dat fiind ca media de participare la vot este intre 60-70% din numarulor celor inscrisi pe listele electorale). Pentru aceasta varianta s-a pronuntat si PNL, in frunte cu Calin Popescu-Tariceanu.
Trebuie spus insa ca anul trecut Guvernul, sub semnatura lui Tariceanu, a respins un asemenea punct de vedere cand a avizat o initiativa legislativa in acest sens. In aceasta saptamana Parlamentul va dezbate problema profitand de faptul ca in Camera Deputatilor se afla mai multe propuneri legislative de modificare a legii 3/2000.
Jocul liberalilor este atent urmarit de PD care spune ca, daca PNL se pronunta pentru suspendarea lui Basescu si pentru modificarea legii referendumului, atunci "Alianta nu mai exista". Liberalii sustin ca vor decide astazi cum se vor raporta la cele doua teme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
