Comisia pentru piata interna a Parlamentului European a adoptat, de principiu, in directiva de liberalizare a serviciilor (faimoasa directiva Bolkestein) principiul "tarii de origine", cu o exceptie notabila: aceea ca dreptul muncii (deci si dreptul de salarizare) aplicat in toate cazurile va fi cel din tara in care sunt prestate serviciile, si nu cel din tara de origine, cum sustinea initial directiva.
Prevederea directivei potrivit careia principiul tarii de origine inseamna, intre altele, si faptul ca dreptul muncii aplicat prestatorilor de servicii este cel din tara de origine, si nu cel din tara in care se presteaza respectivul serviciu, a suscitat neliniste in tarile care furnizeaza forta de munca in Vest, mai ales in Romania.
Este pentru prima data cand o masura europeana provooaca o dezbatere publica aprinsa in Romania.
Interpretarea care nelinisteste la Bucuresti este aceea ca muncitorii romani care lucreaza in Occident nu vor mai putea fi platiti cu salariile pe care le au acum acolo, ci cu salarile din tara. Adica, un muncitor roman care lucreaza acum in strainatate pe un salariu de 1.000 de euro ar urma sa fie platit, in orice conditii, cu salariul pe care il are in tara, cel de cateva sute de euro, lucru care ar insemna o reintoarcere masiva a muncitorilor din strainatate sau indreptarea lor spre piata muncii la negru.
Parerile sunt impartite. Negociatorul-sef cu UE, Leonard Orban, spune ca directiva se aplica firmelor, si nu muncitorilor care vor fi, in continuare platiti potrivit intelegerilor dintre parti. Dimpotriva, altii vad o intentie ascunsa a directivei care, dincolo de aparenta unui liberalism deplin, ascunde intentia unui protectionism a pietelor din Vest fata de muncitorii din Est. Sindicatele romane din constructii au anuntat ca vor protesta la Comisia Europeana, la finele lunii.
Potrivit europarlamentarului roman Mircea Cosea (PNL), aplicarea articolului incriminat din directiva (anume ca "principiul tarii de origine priveste si dreptul muncii) ar fi lovit in primul rand in muncitorii romani si cei polonezi care lucreaza in strainatate.
Directiva, considerata prea liberala de sindicatele din Occident, intrucat deschide total piata serviciilor a fost blocata in vara pe presedintele francez Jacques Chirac, dar nu din cauza acestei prevederi, ci din cauza protestelor sindicatelor care se temeau de o afluenta masiva a serviciilor din Est pe piata din Vest. Directiva a fost retrimisa in dezbaterea Parlamentului si a Comisiei Europene, iar marti seara Comisia pentru piata interna a dat un vot cheie asupra noii formule a textului. Respingerea Tratatului Constitutional in Franta si Olanda are legatura si cu aceasta directiva. Cosea spune insa ca lucrurile nu sunt batute in cuie pentru ca s-a convenit sa fie consultate grupurile politice din Parlament, inainte ca eliminarea textului constrangator sa fie aprobata definitiv.
"In principal, Polonia si Romania ar putea fi afectate. Exista inca un pericol. Desi la suprafata masura este liberala, in substrat ea ascunde intentia de a apara piata din vechile state ale Uniunii in fata psihozei instalatorului polonez sau a constructorului roman. Trebuie sa privim in continuare cu mare seriozitate acest lucru, care ne afecteaza in mod direct. Daca aceasta masura va intra in vigoare, nu va mai fi nevoie de pasapoarte pentru a stavili emigratia pentru ca vom fi blocati in tara de aceasta legislatie constrangatoare", a declarat pentru Ziarul Financiar Mircea Cosea.
Potrivit estimarilor Bancii Nationale, in acest an munitorii romani din strainatate vor trimite acasa aproximativ 3,5 miliarde de euro.
Negociatorul Romaniei cu UE, Leonard Orban, a incercat ieri sa domoleasca temerile. El a spus ca directiva Bolkenstein se refera la autorizarea si calitatea activitatilor prestate de firme, nu la salarizarea angajatilor.
"Potrivit proiectului de directiva, unei firme care presteaza servicii intr-un stat membru UE, firma provenind din alt stat membru UE, i se aplica regulile statului din care provine. Dar, atentie, vorbim de reguli care tin de modalitatea de prestare a serviciilor, inclusiv regulile de autorizare existente in tara din care provine compania. Nu este vorba, insist, despre principiul salarizarii din tara de provenienta, nu e vorba de salariile celor angajati de aceste companii. Vorbim de persoane juridice, nu de persoane fizice", a declarat Orban.
"Pozitia Romaniei pe aceasta problema este urmatoarea: prevederile acestei directive ne sunt favorabile, atat pe termen scurt, cat si mediu, si poate chiar si lung, pentru ca avem niste oportunitati suplimentare pentru companiile romanesti sa presteze servicii in diferitele state membre", a declarat Orban.
"Am vazut o multime de declaratii, cum ca ar fi vorba despre o discriminare intre lucratorii din statul respectiv si cei care lucreaza in compania respectiva. Este o interpretare eronata! Salariile vor fi stabilite de fiecare dintre angajatori. Nu exista aceasta discriminare, nu exista cerinte in aceasta Directiva cu privire la salarizare", a mai precizat secretarul de stat.
Marti-seara, Comisia pentru piata interna a adoptat principiul "tarii de origine" din Directiva Bolkestein, dar i-a restrans campul de aplicare. Parlamentarii au eliminat din aceasta directiva toate serviciile publice de "non-piata" cum ar fi invatamantul sau sanatatea publica.
Farmaciile si casele de pensii raman servicii protejate. Sectorul jocurilor de noroc si cel cultural raman la adapost de concurenta straina.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
