„Curtea constată că prin verificarea circumstanţelor în care a fost adoptată OUG 13, DNA şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal, ce poate conduce la un blocaj instituţional din perspectiva dispoziţiilor constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în stat”, se arată în motivare.
Judecătorii CCR consideră că acţiunea Ministerului Public a încetat să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depăşeşte competenţa stabilită de cadrul legal în vigoare, iar prin aceasta s-a creat o presiune asupra membrilor Guvernului care a afectat buna funcţionare a acestei autorităţi, consecinţa fiind descurajarea/intimidarea Executivului de a-şi exercita atribuţiile constituţionale.
„Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcţionari publici, secretari de stat şi miniştri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare”, se precizează în motivarea CRR.
Judecătorii CCR au considerat că, sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea de cercetare penală şi de formularea unor viitoare acuzaţii care pot determina incidenţa răspunderii penale, Guvernul a fost blocat în activitatea sa de legiuitor.
„Prin conduita sa, Ministerul Public – PÎCCJ – DNA (...) şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă – controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalităţii şi oportunităţii sale, ceea ce a afectat buna funcţionare a Guvernului”, se mai arată în motivare.
CCR a admis în 27 februarie sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13.
