Pozitia Romaniei fata de tratatul constitutional european este aceea de a nu bloca discutiile, in contextul in care summit-ul ar putea reprezenta un esec din cauza opozitiei Poloniei si a Cehiei fata de acest document, afirma ministrul roman de externe Adrian Cioroianu.
Presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu-Tariceanu si ministrul de externe Adrian Cioroianu merg la summit-ul UE de la Bruxelles, de vineri si sambata, in cadrul caruia se spera ca va fi adoptat noul tratat constitutional care ar urma sa reformeze institutiile europene.
In urma cu mai multe saptamani, Polonia - care contesta modul in care documentul stabileste maniera de luare a deciziilor in Consiliul Uniunii Europene - a invitat Romania sa i se alature. Polonia spune ca acest mod de luare a deciziilor stabilit de text (care foloseste principiul "un om un vot" dezavantajeaza tarile mici, intrucat, avand populatii mai mici, ele nu vor avea forta "greilor" - Germania are de pilda peste 70 de milioane de locuitori, iar Polonia 38 de milioane.
Cioroianu afirma insa ca autoritatile poloneze nu le-au contactat oficial pe cele romane pentru a formula o pozitie comuna. "Stiau pozitia noastra. Noi suntem interesati sa ajutam tarile cu probleme precum Franta sau Olanda (care au respins varianta initiala a textului in doua referendumuri din 2005 - n.n.), nu sa blocam discutiile. Acolo sunt problemele (in Franta si Olanda - n.n.), nu la noi", afirma Cioroianu si adauga: "Oricum noi avem o marja de manevra redusa, pentru ca noi am aprobat prima varianta a tratatului constitutional. Ar fi un semnal de neseriozitate sa revenim asupra a ceea ce am semnat".
La semnarea tratatului de aderare, in aprilie 2005, Bucurestiul a acceptat ca acest lucru sa reprezinte inclusiv aprobarea tratatului constitutional, in prima sa varianta. Pana in prezent documentul a fost adoptat de 18 tari din cele 27 ale Uniunii.
Presedintia germana a UE a transmis recent statelor membre un chestionar cu cinci intrebari in care le cere pozitia fata de o serie de prevederi ale documentului. Romania a fost consultata in aceasta problema a UE pentru prima data. Din raspunsurile pe care le-a dat, Romania reflecta o pozitie federalista fata de UE, viziune mai apropiata de cea a Frantei si Germaniei, care doresc o integrare a institutiilor "pe verticala" a Uniunii. Exista un grup de tari care nu doresc acest lucru - de pilda Marea Britanie si Olanda. Acestea ataca chiar simbolurile UE, de pilda au obtinut, prin amenintari, ca documentul mentionat sa nu se mai numeasca "Constitutie" si ar dori acum eliminarea din text a referirilor la simbolurile UE - steagul cu 12 stele, imnul - "Oda bucuriei" - si chiar moneda unica.
Potrivit lui Cioroianu, Romania doreste mentinerea acestor simboluri, intrucat ele au intrat in constiinta publica. Referitor la institutii, Romania vrea ca UE sa aiba personalitate juridica.
Acest lucru inseamna ca Uniunea va putea incheia acorduri internationale in nume propriu.
De asemenea, Romania crede ca legislatia europeana trebuie sa primeze in cat mai multe domenii.
Insa astfel de discutii ar putea fi blocate si nu este eliminata ipoteza unui esec de proportii.
Premierul polonez Jaroslaw Kaczynski a declarat luni seara ca Polonia spera ca nu va fi nevoita sa blocheze negocierile pe tema unui nou tratat, sustinand insa cererile pentru o noua analiza a sistemului european de vot.
"Sper ca nu vom fi nevoiti sa utilizam ultima optiune, un veto. Sper ca vom fi capabili sa ajungem la un compromis", a declarat Kaczynski intr-o conferinta de presa, dupa o intrevedere cu liderii europeni in capitala slovaca. Nicio alta tara, cu exceptia Cehiei, nu sprijina Polonia in acest sens.
"Pozitia tuturor cetatenilor Uniunii Europene trebuie sa fie egala", a declarat Kaczynski.
"Din nefericire, acesta este sistemul actual. Este un punct pentru care trebuie sa luptam, desi pare ca nu poate fi sprijinit initial", a adaugat el.
Relatiile Varsoviei cu UE s-au deteriorat de la preluarea puterii, la sfarsitul lui 2005, de catre fratii Kaczynski.
Acuzatiile au curs si de o parte si de alta. Ieri Mariusz Muszynski, comisarul pentru relatiile polono-germane din cadrul Ministerului polonez de Externe, a acuzat ca Germania este preocupata in prezent mai mult de consolidarea puterii sale in cadrul UE decat de unitatea blocului comunitar,
Muszynski sustine ca opozitia Poloniei fata de tratatul constitutional vizeaza doar mentinerea influentei sale la nivel european si declara ca orice politician care se arata surprins de demersul Varsoviei nu ar trebui sa fie implicat in politica.
Diplomatul polonez, profesor de drept international si european, a sustinut ca pozitia Germaniei in raport cu Polonia nu are nicio legatura cu reforma institutionala a UE. "Guvernul german ar trebui sa adopte o atitudine constructiva, deoarece in acest moment se pare ca depune eforturi doar pentru a obtine putere in cadrul UE", a afirmat Muszynski.
El spune, de asemenea, ca actualul Guvern german nu imparataseste politicile proeuropene ale fostului cancelar Helmuth Kohl si este preocupat mai mult de extinderea "sferei sale de influenta" la nivel european. Diplomatul polonez a declarat ca majoritatea populatiei Poloniei este "intristata" de atitudinea Germaniei de a nu o trata ca pe un partener cu drepturi egale.
"Germanii trebuie sa accepte ca suntem un membru cu drepturi depline a UE", a subliniat el, adaugand ca se asteapta de la Germania la mai multe reforme concrete si respect pentru UE si la mai putin egoism si retorica. "Germanii ne-au dezamagit", a conchis comisarul polonez.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
