Aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu va avea loc înmartie, cele două ţări putând fi integrate în spaţiul Schengen celmai devreme în octombrie, ar fi spus ieri, potrivit agenţieigermane de presă dpa, ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, acărui ţară deţine preşedinţia UE.
Declaraţia ministrului a fost urmată de o precizare aambasadorului Ungariei la Bucureşti, Füzes Oszkár, care a spus,citat de agenţia Mediafax, că Ungaria sprijină în continuareintegrarea României la termen - martie-aprilie. Ministerul român deExterne a cerut transcrierea declaraţiei ministrului maghiar, darpână la închiderea ediţiei, de la Budapesta nu venise nicio altăprecizare.
Ea ar fi fost utilă pentru că, în acest moment, nu se poatevorbi, tehnic, despre o decizie. Decizia finală aparţine şefilor destate şi de guverne din UE care se reunesc abia în primăvară şiParlamentului European care va adopta un raport pe această temă înfebruarie. Politic însă, lucrurile par bătute în cuie.
Principalul cost care va fi plătit de amânarea aderării va ficel de imagine.
Cu câţiva ani în urmă, jurnalista slovacă Tatjana Greif numea"Frontiera Schengen" "Frontiera fricii". În Schengen, frontiereleinterne sunt suprimate, dar cele externe (care ar urma să fie aleRomâniei după integrarea sa) au devenit un zid de beton. "EuropaSchengen" se teme de imigraţie, de droguri, de arme, deprostituţie, se teme de străini. Faptul că România nu este primităîn interiorul acestui zid de protecţie înseamnă că în ea nu sepoate avea încredere. Or, ceea ce lipseşte mai mult astăzi lumiipentru a-şi reveni din şocul crizei economice este încrederea.
"Este posibil ca acest lucru să-i afecteze şi pe investitoriistrăini", admite fostul negociator-şef al României cu UE, VasilePuşcaş.
Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri dinRomânia (AOAR), Cristian Pârvan, crede chiar că această amânareeste plănuită de UE tocmai pentru a pune beţe în roatetransportatorilor şi, prin extensie, businessului românesc.
"Noi credem că este un gest al UE de natură economică, întrucâtîi pune în dificultate pe transportatorii români (care nu ar mai fistat în vămi, dacă România se integra - n.n.) şi, deci, businessulromânesc. Cred că este încă un «ajutor» pe care UE îl dăRomâniei."
Pârvan acuză Uniunea că a abdicat de la principiul enunţat anultrecut de consolidare a pieţei unice ca măsură de ieşire din criză:"Anul acesta nu va fi doar unul al războiului valutelor, ci şi unulal protecţionismului. Amânarea ridică un astfel de zid".
În România sunt însă şi investitori străini, care şi ei exportă.Nu sunt şi ei afectaţi? Da, spune Pârvan, dar adaugă: "Să neamintim că, încă de anul trecut, preşedintele Franţei se plângea cădouă treimi din producţia Peugeot este în afara Franţei. Să neamintim că Dacia Renault exportă masiv în Franţa. Amânareaaderării, prin punerea de beţe în roate transportatorilor, este şiea o măsură ca ei (UE - n.n.) să-şi protejeze producţiainternă".
Potrivit acordului Schengen, controlul mărfurilor la vamă esteeliminat: "Părţile contractante vor facilita circulaţia mărfurilorpeste frontierele interne prin efectuarea formalităţilor legate deinterdicţii şi restricţii la eliberarea mărfurilor din vamă învederea consumului intern. Rămâne la latitudinea părţii interesateca vămuirea să se facă fie în interiorul ţării, fie la frontiereleinterne. Părţile contractante se vor strădui să încurajeze vămuireamărfurilor în interiorul ţării".
Intrarea în Spaţiul Schengen ar economisi din timpultransportatorilor, iar timpul costă bani. "Dacă luăm în calculfaptul că un camion tranzitează graniţa de Vest a României o datăpe săptămână, se pot economisi cel puţin patru ore pe lună", a spusGheorghe Vlase, care controlează firma de transport VlaseSpedition, care deţine o flotă de 130 de camioane.
Raportat la o flotă de mai multe sute de camioane, costurilelegate de întârzierea determinată de controlul vamal, are oinfluenţă directă asupra profitabilităţii businessului.
"Aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă un mareavantaj pentru transportatorii locali deoarece fluidizează foartemult traficul de la frontieră. Astfel, prin eliminarea controluluide la frontieră un camion poate câştiga chiar şi o zi pe lună ceeace este foarte mult. Un camion care stă, fie el şi în vamă înseamnăcosturi suplimentare", a spus Marilena Matei, analist al pieţei detransporturi.
Franţa şi Germania sunt cele două ţări care au cerut, anultrecut, Comisiei Europene amânarea aderării.
Schengen în şase puncte
- Controlul la frontiere este eliminat. Vămuirea mărfurilor seface, de regulă, în interiorul ţării de destinaţie.
- Pentru importul de maşini noi nu se mai întocmesc documentevamale, dar nu dispar obligaţiile fiscale.
- Chiar dacă controlul la frontieră este eliminat, existăcontroale mobile pe autostrăzi, şosele sau în parcări, iartransporturile suspecte sunt controlate.
- Turiştii nu pot trece peste o graniţă internă orice cantitatede marfă doresc.
- Există cantităţi de referinţă dincolo de care se consideră cămărfurile sunt pentru comercializare şi, deci, se plătescobligaţiile fiscale.
- Nu poţi trece graniţa cu mai multă benzină decât ai înrezervorul maşinii, plus o rezervă de 20 de litri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
