Stale Unite au publicat raportul marti rapoartele de tara privind drepturile omului in lume in 2003.
Raportul pentru Romania reflecta la modul general progresele si indica, punctual, lipsurile. Marile probleme in opinia Departamentului de Stat al SUA raman: coruptia, subordonarea politica a justitiei, tendintele de intimidare a jurnalistilor, abuzurile politiei, situatia din inchisori. In mare, observatiile Departamentului de Stat sunt cuprinse si in rapoartele europene, si chiar in cel mai critic document la adresa Romaniei - Raportul Comisiei de politica externa a Parlamentului European, care va fi discutat luni in plen.
Subordonarea justitiei
Raportul pentru Romania aminteste faptul ca legea fundamentala garanteaza independenta simtemului judiciar, dar ca "in practica sistemul juridic continua sa fie supus influentelor politice." In ciuda modificarilor legislative, CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) ramane vulnerabil la influenta politica, din cauza faptului ca unii dintre membrii sai "non de jure" sunt numiti de Senat, iar puterea executiva poate numi membri ai consiliului pe posturile ramase vacante. Ministrul justitei suprevegheza prin pargii administrative procurorii." Documentul constata ca fenomenul "Coruptiei extinse ramane o problema, cu toate ca s-au initia masuri, insa partiale, pentru rezolvarea problemelor."
Documentul Departamentului de Stat mai spune ca autoritatile civile au mentinut in 2003 un control "eficient" asupra serviciilor de securitate si informatie, desi "s-au exprimat unele ingrijorari privind o posibila folosire abuziva a organizatiilor de informatii in scopuri politice."
Coruptia din Politie
Coruptia din politie este tratata in raportul Departamentului, care afirma ca ea reprezinta in continuare o problema majora. "Coruptia la nivel inferior ominprezenta <mica> mita a fost principala cauza a lipsei de respect a cetatenilor fata de politie si implicit a contribuit la o lipsa de autoritate a politiei. Salariile extrem de mici (uneori chiar neplatite la timp) au favorizat tendinta unora dintre oficialii insarcinati cu aplicarea legii sa accepte luarea de mita.", spune documentul.
Raportul foloseste deseori sintagma "in general" atunci cand vorbeste de respectarea drepturilor civile si ale omului. De pilda, vorbind despre respectarea drepturilor cetatenilor raportul arata ca, desi politia se comporta "in general" corect, ii bate in continuare pe cei retinuti existand chiar cazuri de oameni omorati in timpul anchetelor. In aceasta vreme, investigatiile impotriva celor care au comis astfel de abuzuri au fost 'an general" de lunga durata "si fara concluzii certe si rareori au avut ca rezultat punerea sub acuzate sau pedepsirea", loc. Documentul puncteaza ca, in Romania, conditiile din inchisori "raman aspre." Raportul exemplifica pe larg cazuri in care "in trecut" politia a facut exces de forta. Este dat cazul lui Mihai Iorga pe care politia l-a omorat in bataie in 2002, si ca nimeni nu a fost pus sub acuzare pana la sfarsitul lui 2003. Sunt mentionate si alte cazuri similare. Documentul afirma in continuare ca exista informatii "credibile" privind "tortura si tratamente ilegale" aplicate de politie. Raportul afitma ca violenta impotriva femeilor, inclusiv violul, a continuat sa fie o problema grava si ca nu exista legislatie specifica pentru cazuri de abuz sau viol conjugal.
Documentul arata ca restituirea proprietatilor ramane "o problema serioasa" - indiferent daca este vorba de restituiri individuale, ca comunitatilor sau a bisericilor. Procesele administartive sunt greoaie. In privinta restituirii proprietatilor bisericii Greco - catolice, date de comunisti Bisericii Ortodoxe, raportul ameninteste ca doar cinci proprietati au fost restituite din totalui de 2. 207.
Libertatea presei
Unul dintre cele mai consistente capitole se refera la libertatea de expresie. Raportul aminteste ca, in mod concret, cel putin 14 jurnalisti au fost atacati in 2003 fara ca aceste abuzuri sa se soldeze cu arestari sau puneri sub acuzare.
In timp ce nu exista limitari legale asupra exercitatii libertatii presei, plangerile frecvente din partea oficialilor partidului de guvernamant la adresa presei, "sugereaza ca autoritatile ar putea folosi in mod abuziv pedepse, cum ar fi amenzi usturatoare", pentru a restrictiona aceste drepturi."
Sunt amintite si constrangerile economice. Publicatiile straine sunt accesibile, dar sunt ea scumpe, asa ca principala sursa de informatie raman televiziunile. Aceste au insa retineri in a critica puterea puterea temandu-se ca "Guvernul ar putea sa se razbune cerandu-le impozitele neplatite sau trimitand pe capul lor controale fiscale."
Raportul subliniaza ca "parlamentarii PSD si apropiatii" lor au cumparat numeroase organizatii media independente in provincie, "inclusiv posturi afiliate ale BBC, care dupa achizitionarea lor au anulat programele de stiri ale sectei romane a postului BBC, care erau retransmise in mod regulat de mai multe dintre aceste statii." Este amintit cazul eliminarii din scema postului BBC a jurnalistului Traian Ungureanu si de demisia mai multor redactori si reporteri, solidari cu acesta.
Sunt enumerate cazurile de jurnalisti atacati de ofiteri de politie (doi de la Romania Libera), de amenintarile primarului sectorului 5 Marian Vanghelie la adresa redactorilor de la Adevarul, de bataia primita de un corespondent al Evenimentului Zilei la Timisoara, de amenizile primite de alti jurnalisti.
mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
