Nimeni nu poate spune de pe acum care vor fi rezultatele summit-ului care incepe maine la Bucuresti - cel mai mare din istoria Aliantei. Intalnirea la nivel inalt va aborda o serie de subiecte cruciale pentru viitorul Aliantei. Printre acestea se numara Afganistanul, extinderea, dar si viitorul NATO, insa ceea ce parea ca va fi rezolvat rapid in ultimele zile se complica pe masura ce intalnirea se apropie.
Afganistanul va reprezenta subiectul central al summit-ului de la Bucuresti care va incepe maine. Principala miza a acestui subiect este suplimentarea numarului de soldati pentru aceasta regiune.
Presedintele american George W. Bush a declarat ca va profita de acest eveniment pentru a cere aliatilor sa trimita mai multi soldati in Afganistan, pentru un rezultat bun al razboiului impotriva terorismului. Discutia va avea loc pe fondul nemultumirii conducerii NATO in privinta scaderii disponibilitatii statelor membre de a se implica in aceasta misiune. SUA au trimis cel mai mare contingent de soldati in Afganistan, care insumeaza 16.000 de soldati.
Olanda, Marea Britanie, Danemarca si Canada si-au trimis trupele in sudul Afganistanului, acolo unde se duc cele mai sangeroase lupte. Canada a anuntat ca isi va retrage soldatii din aceasta regiune daca nicio alta tara nu va mai trimite inca 1.000 de soldati in aceasta zona. Franta si-a anuntat disponibilitatea de a trimite 1.000 de soldati in razboiul din Afganistan, deoarece, dupa cum a precizat presedintele francez Nicolas Sarkozy, razboiul impotriva terorismului "este unul pe care NATO nu-l poate pierde".
Romania s-a declarat la randul ei dispusa sa-si suplimenteze numarul de soldati pe care-i are in Afganistan cu inca un batalion. Ministrul apararii Teodor Melescanu a declarat saptamana trecuta ca cel mai probabil vor mai fi trimisi inca 150 de soldati.
Un alt subiect central, care se va afla pe masa discutiilor de la summit, va fi extinderea Aliantei. Subiectul este foarte controversat, avand in vedere ca Rusia se opune extinderii, iar o serie de state membre (printre care Germania) se opun acceptarii in cadrul NATO a Georgiei si Ucrainei.
Cele mai mari sanse de a fi primite in sanul NATO la Bucuresti le au Croatia, Albania si Macedonia. Skopje se confrunta insa cu amenintarea Atenei de a bloca aderarea ei la NATO, daca nu va schimba denumirea oficiala a tarii, care corespunde cu numele unei regiuni nordice a Greciei.Dupa aprecierile ministrului grec de externe Dora Bakoyannis conflictul dintre cele doua state nu va fi rezolvat pana la summit, ceea ce pericliteaza aderarea Macedoniei la blocul politico-militar.
Rusia se opune extinderii, in special a inglobarii in NATO a Ucrainei si Georgiei. Moscova se teme ca extinderea NATO va reprezenta un atac direct asupra securitatii sale nationale.
Scutul antiracheta, pe care Statele Unite intentioneaza sa-l construiasca in Polonia si Cehia, va fi unul din subiectele abordate in cadrul reuniunii la rang inalt de la Bucuresti.
Un alt subiect va fi dorinta Frantei de a reintra in structurile militare ale NATO dupa peste 40 de ani de absenta. Charles de Gaulle a retras tara din Comitetul militar integrat al Aliantei in anul 1966.
Presedintele francez Nicolas Sarkozy si-a exprimat aceasta dorinta prima data in vara anului trecut, la scurt timp de la alegerea sa in fruntea tarii. Conform analistilor, perspectiva revenirii Frantei in structura militara a NATO va modifica echilibrul relatiilor transatlantice, relateaza Reuters.
Statele Unite doresc un parteneriat cu Franta, in detrimentul Marii Britanii si al Germaniei, potrivit diplomatilor si analistilor.
Liderul francez ar urma sa demonstreze gradul de implicare al Frantei printr-un anunt in cadrul summit-ului de la Bucuresti, potrivit caruia va suplimenta cu 1.000 de militari trupele NATO din Afganistan. Conform unui diplomat NATO, mutarea facuta de Sarkozy vine intr-un moment in care fortele Marii Britanii sunt suprasolicitate, iar Gordon Brown s-a angajat sa reduca gradul de implicare militara in teatrele externe, dupa ce predecesorul sau, Tony Blair, a devenit extrem de nepopular ca urmare a politicii de "relatii speciale" cu Statele Unite. In plus "marea coalitie" din Germania nu beneficiaza de sprijinul popular in ceea ce priveste asumarea unui rol combatant in teatrele internationale.
Perspectiva revenirii Frantei in structura militara a NATO, dupa mai bine de patru decenii de absenta, va modifica echilibrul relatiilor transatlantice, cred unii analisti si diplomati citati de Reuters. "Sarkozy a sesizat oportunitatea de a deveni principalul prieten Americii (...) si a obtinut rezultate aproape imediat dupa ce a spus 'Iubesc America' sau 'De ce sa nu ne reintegram complet in NATO?'", a declarat Nick Witney, reprezentant al European Council on Foreign Relations din Paris. Diplomati NATO sustin ca Sarkozy si-ar fi propus 2009 ca termen pentru reintegrare, atat timp cat va beneficia de sustinere politica, in principal din partea Marii Britanii, pentru sporirea politicii de aparare a Uniunii Europene, pentru a argumenta ca Alianta trece printr-un proces de transformare si reechilibrare.
Un alt subiect, destul de delicat, il reprezinta transformarea Aliantei, in conditiile in care NATO risca sa devina un club tot mai extins cu o misiune din ce in ce mai vaga daca nu isi identifica rolul precis si nu acorda o atentie mai profunda relatiei cu statele vecine. Alianta vrea sa se reinventeze pentru a face fata provocarilor viitorului, fara a sti insa cum, iar liderii blocului militar reuniti la Bucuresti in 2-4 aprilie vor fi nevoiti sa gaseasca raspunsul la aceasta intrebare. Intrebarea este insa daca este posibil ca o alianta infiintata pentru a face fata Razboiului Rece sa poata fi adaptata pentru a juca un rol intr-o ordine internationala complet noua, relateaza The Times in editia electronica.
Indiferent de rezultat, Romania are de castigat de pe urma organizarii summit-ului, considera Reuters. Potrivit agentiei, Romania spera ca va obtine un rol mai important in sud-estul Europei, in urma summit-ului. Potrivit diplomatilor, decizia de organizare a acestui summit la Bucuresti, cel mai amplu din istoria Aliantei, este un semn ca Romania a reusit sa isi concentreze politicile pe probleme de securitate regionala. "Faptul ca summit-ul este organizat in Romania, un membru relativ nou al Aliantei, arata doua lucruri. Unul este acela ca Romania este perceputa ca un membru important. Al doilea este o recunoastere a faptului ca regiunea ofera provocari in domeniul securitatii. Acesta este mesajul pe care presedintele (roman) si altii l-au transmis clar", a declarat un diplomat, citat de Reuters.
Afganistan: Este subiectul central al summit-ului. Principala miza a acestui subiect este suplimentarea numarului de soldati in Afganistan.
Extinderea: In cadrul summit-ului sunt asteptate sa fie invitate sa adere la NATO Croatia, Albania si Macedonia. Cu toate acestea, aderarea Macedoniei este pusa in pericol de Grecia, care a amenintat ca va bloca intrarea vecinei sale in NATO, din cauza unui scandal legat de numele Macedoniei. Ucraina si Georgia spera sa fie invitate sa adere la Planul de Actiune pentru Aderare al NATO.
Scutul antirachet~: Rusia este principalul oponent al amplasarii scutului antiracheta american in Europa, pe care-l considera o amenintare la adresa securitatii nationale.
Reintrarea FranTei In structurile militare ale NATO: Presedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat ca doreste reintroducerea tarii pe care o conduce in Comitetul militar integrat al NATO, din care a fost scoasa in 1966 de Charles de Gaulle.
Viitorul AlianTei: Liderii de stat prezenti la summit vor trebui sa reinventeze Alianta, pentru a face fata provocarilor din viitor, in conditiile in care mesajul sau actual este tot mai vag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
