Premierul Calin Popescu-Tariceanu a venit, ieri, in plenul Camerei Deputatilor, cu un discurs menit sa clarifice motivele pentru care i-a telefonat procurorului-sef al Romaniei, Ilie Botos, in ziua retinerii omului de afaceri Dinu Patriciu, fostul sau partener de afaceri.
Tariceanu si-a justificat buna-credinta in privinta telefonului dat in ziua arestarii lui Dinu Patriciu, presedintele Grupului Rompetrol - o actiune pe care a numit-o "abuz", cerand imperativ Serviciului de Telecomunicatii Speciale sa-i puna la dispozitie inregistrarea convorbirilor telefonice care au avut loc in ziua retinerii omului de afaceri.
Totusi, cateva minute mai tarziu, el a spus ca nu are informatii ca serviciul ar inregistra convorbirile, desi nu ar fi o situatie "surprinzatoare" ca acest lucru sa se intample, iar STS a reactionat, aratand ca, in conformitate cu prevederile legale, nu are voie sa faca inregistrari ale convorbirilor dintre posesorii "firelor scurte".
Premierul apeleaza la CSAT
In fata deputatilor, premierul a cerut STS printr-o declaratie politica sa puna la dispozitia Consiliului Suprem de Aparare a Tarii inregistrarea convorbirii sale telefonice cu procurorul general al Romaniei, Ilie Botos.
Tariceanu a solicitat, de asemenea, CSAT - in care are functia de vicepresedinte - sa faca un raport in legatura cu faptele din zilele in care l-a sunat pe Botos, explicand ca telefonul pe care l-a dat atunci era unul de informare si era indreptatit sa-l dea in virtutea functiei sale.
Potrivit legii, a mai explicat seful Executivului, premierul este cel care reprezinta guvernul in relatiile cu Ministerul Public si de asemenea, in calitate de membru al CSAT, trebuia sa se intereseze de eventualele atacuri la adresa unei mari companii romanesti, cum este Rompetrol.
In fata parlamentarilor, Tariceanu a numit actiunea Parchetului impotriva lui Dinu Patriciu un "abuz", explicand ulterior ca aceasta este si concluzia Consiliului Superior al Magistraturii.
Premierul a propus ca in CSAT sa fie abordata de urgenta problema realizarii unui "cod de conduita" pentru reprezentantii puterii, in care sa se precizeze cum trebuie sa actioneze acestia in situatii "confuze" sau de criza.
Intrebat dupa sustinerea declaratiei politice daca are informatii ca ar fi inregistrate convorbirile sale telefonice, Tariceanu a raspuns: "Nu, nu am informatii, dar n-ar fi o situatie surprinzatoare ca Serviciul de Telecomunicatii Speciale sa inregistreze convorbirile premierului, nu pentru a le asculta, ci pentru a exista o dovada materiala, o proba materiala a modului de exercitare a mandatului".
STS il contrazice pe Tariceanu
Potrivit purtatorului de cuvant al STS, Tatiana Francu, convorbirile purtate in reteaua de telecomunicatii speciale ("firul scurt", n.n.) nu sunt inregistrate. Astfel de receptoare speciale exista in posesia sefilor principalelor institutii ale statului (Presedintie, Executiv, Parlament, Servicii Speciale si Parchete), iar STS are obligatia de proteja aceste fire, fara a inregistra convorbirile, intrucat inregistrarea incalca Legea Sigurantei Nationale.
"STS doar administreaza si intretine retelele de telecomunicatii speciale, nu are voie sa faca inregistrari pentru ca s-ar incalca Legea Sigurantei Nationale", a declarat, pentru ZF, purtatorul de cuvant al STS. Ea spune ca nici macar daca acest lucru este solicitat de catre unul dintre detinatorii "firelor scurte", STS nu are voie sa faca inregistrari.
SRI detine monopolul inregistrarilor
Inregistrarea convorbirilor telefonice poate fi facuta numai de catre SRI, la solicitarea Parchetului General, iar in cazul de fata, Ilie Botos ar fi putut sa ceara serviciului inregistrarea discutiei cu Tariceanu pentru a se proteja, sustin surse parlamentare din Comisia de aparare.
Aceleasi surse au declarat pentru ZF ca STS are tehnologia si poate facilita inregistrarea convorbirilor telefonice din reteaua pe care o are in administrare.
"STS, chiar daca nu are voie sa faca aceste inregistrari, detine codurile de criptare si de decriptare a convorbirilor telefonice secrete, iar alte servicii secrete, intrate printr-o modalitate sau alta in posesia acestor coduri, pot intercepta si inregistra aceste discutii", au afirmat sursele citate.
Opozitia reclama conflictul dintre palate
Liderul PSD, Mircea Geoana, a apreciat ieri ca declaratia facuta de Calin Popescu-Tariceanu reprezinta "o noua etapa in escaladarea tensiunilor si crizei dintre cele doua palate - o "declaratie de neatarnare fata de Traian Basescu si de Palatul Cotroceni". Geoana a spus ca intentia lui Tariceanu a fost aceea de a "transmite un semnal de alarma catre presedintele Basescu, ca singurul for catre care are de dat socoteala este Parlamentul, si nu presedintele tarii". La randul sau, presedintele Camerei Deputatilor Adrian Nastase a criticat procedura aleasa de primul-ministru pentru a se explica. "Domnul Tariceanu s-a prezentat in fata Camerei Deputatilor la segmentul de declaratii politice, in calitate de deputat, dar nu poti sa vii ca deputat si sa vorbesti ca prim-ministru la sectiunea la care vorbesc 20 de deputati criticand Guvernul", a afirmat Nastase.
O capcana pentru serviciile secrete?
Analistii politici spun ca afirmatiile premierului nu sunt surprinzatoare. Cel putin dintr-un motiv: telefoanele demnitarilor sunt ascultate, iar Tariceanu stia acest lucru. "Sunt sigur ca stia ce spune atunci cand a solicitat STS sa puna la dispozitia CSAT inregistrarile. El (premierul - n.n.) nu se ducea in Camera Deputatilor fara sa faca o minima verificare a modului in care merg lucrurile. Este clar ca exista o lista de oameni politici, oameni de afaceri, oameni influenti din presa ale caror telefoane sunt urmarite. Telefoanele unora dintre demnitarii statului sunt urmarite, fie chiar si pentru protectia lor. Intrebarea este unde merg aceste inregistrari, cine beneficiaza de informatiile respective. Ca este vorba despre STS ori alt serviciu, Tariceanu a vrut sa transmita ca stie ce se intampla si a dorit sa afle reactia serviciilor", spune analistul politic Stelian Tanase. Dan Pavel afirma, la randul sau, ca Tariceanu "si-a adus aminte ca este, totusi, vicepresedintele CSAT si, in aceasta calitate, avea dreptul sa discute cu procurorul general. Cred insa ca Tariceanu a vrut sa intinda o capcana serviciilor secrete, sa le smulga o reactie. Daca s-ar fi spus ca, intr-adevar, telefoanele au fost ascultate, calea spre schimbarea sefilor acestor servicii ar fi fost netezita", crede analistul.
doina.anghel@zf.ro ; iulian.anghel@ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
