Guvernul roman s-a alaturat corului de critici la adresa proiectul de buget al UE propus de Marea Britanie, considerand ca acesta este "deceptionant" intrucat nu respecta principiul solidaritatii.
Proiectul nu se bazeaza pe principiul traditional al solidaritatii intre membrii UE care permitea statelor sarace sa reduca diferentele economic-sociale fata de tarile bogate. In cazul Romaniei, dupa 2009, daca propunerea britanica va fi acceptata, acest lucru va insemna reducerea fondurilor de coeziune care asigurau in trecut reducerea decalajelor economico-sociale intre statele membre, a declarat ieri premierul Calin Popescu-Tariceanu.
Conclavul ministrilor de externe ai UE a examinat aseara proiectul de buget, dar ultima "batalie" va fi data la summit-ul sefilor de state si de guverne din 15-16 decembrie. In ciuda criticilor aspre la adresa bugetului propus de Marea Britanie care vrea sa faca economii luand de la tarile sarace, se pare ca un acord este aproape intrucat presedintia britanica a facut o propunere extrem de tentanta: cofinantarea nationala obligatorie pentru realizarea de proiecte cu bani europeni ar urma sa scada la jumatate - de la o treime in prezent, la 15%. Acest lucru inseamna ca banii, chiar daca vor fi mai putini, vor veni mult mai usor, iar noii membri ai UE au nevoie ca de aer de fondurile UE.
In ciuda dezamagirii manifestate de premier, inaintea plecarii spre Bruxelles a sefului diplomatiei romane Mihai Razvan-Ungureanu si a ministrului integrarii Anca Boagiu, MAE anunta ca, "in perspectiva aderarii sale la Uniunea Europeana la 1 decembrie 2007, Romania este direct interesata de obtinerea rapida a unui rezultat pozitiv al acestor negocieri, fapt cu o relevanta aparte pentru o buna functionare in continuare a proiectului european". Ungureanu a declarat aseasra pentru ZF, dupa summit, ca a exprimat pozitia Romaniei: "Ce ne intereseaza pe noi e ca principiul solidaritatii sa fie pastrat. Suntem interesati sa nu se piarda excesiv pe partea de fonduri structurale, pentru ca Romania re mare nevoie de aceste fonduri pentru proiecte de infrastructura. Propunerea britanica micsoreaza bugetul UE pe seama acestor fonduri (8,5% fata de propunerea de din vara - n.n.). Ne mai intereseaza ca fondurile structurale sa ramana neatinse".
In fapt, Romania nu are un cuvant greu in aceasta disputa europeana si, oricum, are nevoie si ea de bani, in perspectiva integrarii si ii este util sa stie din timp pe ce se bazeaza. Aceasta logica a fost vizibila in vara, cand presedintia luxemburgeza a propus o varianta de buget, blocata din cauza opozitiei Marii Britanii, a Olandei si a Danemarcei. Atunci Romania s-a alaturat Celor 10 care au spus ca ele insele sunt dispuse sa renunte la o parte din fonduri, pentru a se ajunge la un acord.
Numai ca, de la propunerea luxemburgheza de buget si de la oferta de renuntare generoasa, lucrurile s-au schimbat in rau pentru noii membri. Propunerea britanica i-a nemultumit profund pe cei mai saraci. Cand, in vara, au cerut ele insele sa renunte la o parte din bani, nu stiau ce surpriza ii asteapta din partea britanicilor. Pastrandu-si rabatul aproape intact, Londra a propus o diminuare substantiala a fondurilor regionale pentru noii membri si, pe cale de consecinta, pentru Romania si Bulgaria.
Asadar, Marea Britanie a propus economii de 24,7 mld. euro, in perioada 2007-2013, fata de oferta Luxemburgului care fusese acceptata de 22 dintre cei 25 de actuali membri ai UE. Acest lucru inseamna ca contributorii neti vor plati mai putin la bugetul UE, iar noii membri vor primi si ei mai putini bani.
Bugetul UE ar urma sa fie de 846,7 miliarde de euro, iar economia ar urma sa fie operata prin reducerea fondurilor acordate noilor membri si Romaniei si Bulgariei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
