Trei ministri europeni de externe s-au aflat in aceste zile la Bucuresti, la reuniunea anuala a diplomatiei romanesti - este vorba despre ministrul britanic de externe, David Miliband, ministrul francez de externe Bernard Kouchner si de cel al Serbiei, Vuk Jeremik.
Ministrul britanic s-a aflat la prima sa vizita intr-o tara a UE de la preluarea mandatului in luna iunie. Seful diplomatiei franceze si-a preluat, de asemenea, mandatul in urma cu cateva luni. Administratiile din care ei fac parte vor creiona politica Europei in urmatorii ani, in conditiile in care Uniunea Europeana este, practic, un santier in constructie, iar Romania ca membru al blocului comunitar incepe sa conteze in jocul strategic al diferitelor tabere din UE. In toamna vor debuta discutiile pe marginea unui nou tratat european. De asemenea, pana la finele anului, trebuie rezolvata problema Kosovo - una dintre cele mai mari batai de cap ale Europei. Nu in ultimul rand, este important cum avanseaza negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeana.
Or, in toate aceste privinte, Uniunea nu vorbeste pe o singura voce. Presedintele Frantei Nicolas Sarkozy - a spus-o ieri la Bucuresti Bernard Kouchner - nu sustine aderarea Turciei la UE, desi nu este impotriva avansarii cu dosarele de aderare.
Or, Romania sustine integrarea Turciei - au declarat-o in ultimele zile mai multi demnitari romani, intre care seful diplomatiei Adrian Cioroianu. De asemenea, desi la Paris a ajuns la putere o administratie ceva mai favorabila Americii, inca exista rezerve fata de Washington in privinta interventiei in Irak, iar ieri Kouchner a adus in discutie aceste aspecte. In opinia sa "in Irak exista nevoia de a intoarce pagina interventiei Statelor Unite", este necesara implicarea Uniunii Europene. O pozitie fata de acest razboi a avut si presedintele Traian Basescu care a spus luni ca in Irak este vorba despre un razboi civil si este nevoie de o noua interventie a ONU. In aceasta privinta punctele de vedere ale Bucurestiului coincid cu cele ale Parisului. Insa, dupa cum a subliniat presedintele Basescu, pozitia Romaniei in politica externa nu se va schimba, iar parteneriatul strategic cu SUA va fi in continuare privilegiat.
Un alt aspect spinos in care Romania va fi chemata sa-si mentioneze pozitia este Kosovo. Romania nu agreeaza independenta Kosovo, asa cum vor Statele Unite si unele tari europene (Marea Britanie pare ca este printre ele, desi nu o spune raspicat). Presedintele Basescu a fost luni seara foarte clar: Daca comunitatea internationala gaseste alta solutie in afara ramanerii Kosovo in cadrul Serbiei, atunci Bucurestiul va cere sa i se consemneze pozitia separata. Or, acest lucru nu avea cum sa nu fie auzit de Belgrad, iar ministrul sarb de externe a tinut ieri sa multumeasca Romaniei pentru aceasta pozitie. De altfel, Serbia chiar a facut un gest pe care l-a refuzat 17 ani. I-a recunoscut ca minoritate, in urma cu cateva zile, pe vlahii din Serbia.
In ceea ce priveste relatiile cu Marea Britanie, Miliband a declarat inainte de a pleca spre Bucuresti: "Marea Britanie a fost unul dintre cei mai puternici sustinatori ai aderarii Romaniei la familia europeana si suntem nerabdatori sa consolidam parteneriatul in cadrul Uniunii". Un parteneriat care ar putea suferi unele fisuri in timpul discutiilor despre noul tratat european, intrucat Romania sustine o integrare mai profunda a Uniunii, lucru care nu este pe placul Marii Britanii.
Toate aceste aspecte divergente trebuie armonizate si nu ii este nimanui indiferent care va fi pozitia, nu doar a Romaniei, ci a fiecarui stat in parte, membru al Uniunii, fata de dosarele grele ale UE.
Dupa integrare, Romania a intrat intr-o alta logica politica. De altfel, intr-un mesaj transmis diplomatilor romani, presedintia portugheza a UE afirma ca Romania are o pozitie particulara in ceea ce priveste sustinerea unei cooperari aprofundate a UE cu statele vecine din Sud si Est, o pozitie importanta la Marea Neagra si un cuvant de spus intr-o serie de dosare grele ale Uniunii Europene.
Miliband: Suntem nerabdatori sa ne consolidam parteneriatul
Inainte de a ajunge la Bucuresti, David Miliband, ministru de externe al Marii Britanii, a afirmat: "Marea Britanie a fost unul dintre cei mai mari sustinatori ai aderarii Romaniei la familia europeana si suntem nerabdatori sa ne consolidam parteneriatul in cadrul UE". Un lucru adevarat pentru ca in 1999, la Bucuresti, fostul premier Tony Blair a fost primul lider european care a anuntat ca sprijina deschis aderarea Romaniei. Milliband este ministru in guvernul Gordon Brown, iar lucrul pozitiv este ca acest guvern mentine (cum lasa sa se inteleaga Miliband) politica lui Blair in privinta Romaniei. Miliband face parte din generatia tanara de politicieni britanici, caruia analistii politica i-au prevazut o cariera politica de succes. Atunci cand a fost numit ministru, pe 28 iunie 2007, Miliband, in varsta de 41 de ani, a devenit cel mai tanar ministru de externe britanic din ultimii 30 de ani. In noua sa calitate are un cuvant greu de spus in politica europeana.
Nascut intr-o familie evreiasca de imigranti polonezi, Miliband a studiat la unele din cele mai bune scoli din Londra si Boston, Statele Unite. Studiile superioare le-a terminat la Oxford unde a studiat filozofia, politica si economia si in Statele Unite, la prestigioasa universitate MIT, unde a obtinut un master in stiintele politice.
Si-a inceput cariera politica in 2001, cand a fost ales in Parlamentul britanic, ca membru al Partidului Laburist, fiind o adevarata surpriza pentru clasa politica britanica. Miliband se poate lauda cu o cariera de ministru, fiind, inainte de a intra in cabinetul lui Gordon Brown, ministrul comunitatilor si guvernarii locale (5 mai 2005 - 5 mai 2006) si ministrul mediului. In tot acest timp a avut o buna colaborare cu Tony Blair, care l-a ajutat sa creasca in cariera sa politica. Dintre preocuparile ministrului, cea mai importanta este problema incalzirii globale.
Pe langa scaunul de ministru, Davis Miliband este presedintele Clubului de Fotbal din South Shield.
Kouchner: Sunt numit de un presedinte pentru care nu am votat
"Multumesc prietenului meu Adrian (Cioroianu - n.n.) pentru invitatia de a veni in Romania, o tara prietena", a declarat ieri la Bucuresti noul ministru francez de externe, Bernard Kouchner (67 de ani).
Noul sef al diplomatiei franceze este un politician atipic, avand in vedere cariera umanitara pe care a avut-o inainte de a se implica in politica. Figura populara pe scena politica franceza, Kouchner, socialist convins, s-a alaturat guvernarii de dreapta a lui Sarkozy in mai 2007, fapt considerat de partidul sau un gest de tradare. Este proamerican, iar astfel de pozitii l-au facut sa nu se intelega cu colegii sai socialisti. "Sunt numit de un presedinte (Sarkozy - n.n.) pentru care nu am votat, dar caruia ii reprezint pozitia", a spus el ieri. Kouchner este admirat in Franta pentru discursurile sale privind importanta drepturilor omului si despre nevoia de a interveni pentru a le proteja.
Fiind de profesie medic (a terminat facultatea de medicina din Paris), Kouchner a cofondat fundatia laureata a premiului Nobel, Medecins Sans Frontiers (Medicii Fara Frontiere) in anul 1977, iar in 1980, pentru a-si continua munca, a creat Medecins du Monde (Medicii Lumii). Ideea fondarii unei organizatii i-a venit in anul 1968, cand a lucrat la Crucea Rosie in timpul Razboiului Civil din Nigeria.
Si-a inceput cariera politica ca membru al Partidului Comunist Francez, din care a fost exclus in anul 1968. Inainte de a deveni ministru de externe, Kouchner a fost ministru al sanatatii in Guvernul condus de Fran?ois Mitterand, format in 1992. In perioada 1994-1997 a ocupat un loc de deputat in Parlamentul European.
Intre 1999 si 2001 a fost reprezentantul special al Natiunilor Unite in Kosovo, perioada in care a fost apreciat pentru atitudinea pozitiva pe care o afisa.
In 2003, a fost printre putinii politicieni francezi care au fost de acord cu interventia trupelor americane in Irak, spunand ca e impotriva unui razboi, dar si impotriva regimului lui Saddam Hussein si ca trupele americane au meritul de a inlatura un "dictator diabolic".
Jeremic: Romania este un important prieten al Serbiei
"Romania este un important prieten si partener al Serbiei atat la ONU, cat si la Bruxelles", a sustinut ieri la Bucuresti ministrul sarb de externe Vuk Jeremic. Ministrul s-a referit, intre altele, la problema Kosovo unde Romania sustine punctul de vedere al Belgradului, diferit de cel al Statelor Unite si al unei serii de tari europene.
In 15 mai 2007, Vuk Jeremic (32 de ani) depunea juramantul in functia de ministru al Serbiei, devenind unul dintre cei mai tineri sefi ai diplomatiei de pe glob. Face parte din familia Pozderac, una din cele mai influente in Bosnia si Hertegovina in timpul regimului comunist.
A studiat in Marea Britanie inca din timpul liceului si a absolvit colegiul Queens din Cambridge, fiind specializat in fizica. A lucrat pentru mai multe institutii financiare din Londra, intre care Deutsche Bank, si apoi pentru compania farmaceutica AstraZeneca.
Ulterior si-a completat studiile la Universitatea Harvard, unde a urmat cursurile scolii Kennedy si facut un master in Administratie Publica.
Dupa caderea lui Slobodan Milosevici in 2000, Jeremic a intrat in Guvern pe postul de consilier al ministrului telecomunicatiilor, iar in iunie 2003 a mers la Ministerul Apararii unde a fost numit Trimis Special al Serbiei si Muntenegrului pentru Afaceri Euroatlantice.
Este unul dintre actorii principali ai procesului de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana si a declarat recent ca actualul Guvern isi va pierde mandatul daca va promite independenta Kosovo. UE si SUA sustin propunerea ONU ca Kosovo sa devina independenta, insa Rusia, aliatul traditional al Serbiei, se opune acestui plan. Romania nu sustine independenta Kosovo, a reafirmat presedintele Basescu, fata de alte state care spun ca solutia cea mai buna pentru fosta Iugoslavie este separarea provinciei dominate de populatia albaneza de Serbia. Ieri, aflat la reuniunea diplomatiei de la Bucuresti, Vuk Jeremic a multumit Romaniei si a spus spus ca este un bun prieten al ministrului roman al afacerilor externe Adrian Cioroianu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
