Raportul tehnic al Comisiei Europene (CE) care insoteste raportul Executivului european privind justitia din Romania sustine ca este uimitor faptul ca in cele 462 de dosare ala DNA aflate in judecata la 24 aprilie curent nu a fost pronuntata pana acum nicio sentinta intr-o prima instanta, in vreme ce in cazurile examinate anterior acestei date, durata unui proces de coruptie este de cel putin doi ani.
"Intre aceste cazuri este cel al unui fost vicepremier (George Copos - n.n.) care a fost trimis in judecata in 6 iunie 2006 (in dosarul Loteria - n.n.). Procesul dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit. Singurele actiuni in acest caz
s-au limitat la chetiuni de procedura. Ancheta in acest caz a durat un an", se arata intr-o nota de subsol a raportului tehnic.
Comisia Europeana a dat ieri publicitatii raportul privind progresele in Justitie ale Romaniei si Bulgariei, stabilind ca nu se impune aplicarea clauzei de salvgardare (un mecanism de constrangere impus in Tratatul de aderare care, odata aplicat, ar conduce la nerecunoasterea deciziilor instantelor romanesti in UE), insa monitorizarea (asa-numitul Mecanism de Cooperare si Verificare, MCV) va continua.
In consecinta, clauza de salvgardare nu va mai fi aplicata niciodata, intrucat, potrivit Tratatului de aderare, ea poate fi invocata doar pana la finele acestui an, in vreme ce urmatorul raport pe justitie va aparea vara viitoare.
Pe de alta parte, raportul naruie sperantele politicienilor romani care doreau ca monitorizarea sa fie ridicata chiar anul acesta. In ciuda acestui fapt, mediul judiciar (in frunte cu presedintele Consiliului Superior al Magistraturii - CSM, Virgil Andreies) a sustinut ca raportul este obiectiv.
Fata de un draft al raportului care a circulat zilele trecute, in documentul publicat ieri mentiunea referitoare la problema aderarii la Spatiul Schengen a fost scoasa.
Purtatorul de cuvant al CE, Johannes Laitenberger, a declarat ca referirea a fost eliminata pentru a nu crea confuzie, avand in vedere ca nu exista o legatura practica intre MCV si aderarea la Spatiul Schengen.
Intrebat in legatura cu faptul ca raportul final adoptat miercuri in privinta Romaniei nu mai contine referirea la Schengen, Laitenberger a spus ca aderarea la Spatiul Schengen se face in functie de criterii concrete si "nu exista o legatura practica intre cele doua".
Comisia Europeana a salutat progresele inregistrate de Romania si Bulgaria in domeniul judiciar, denuntand insa lipsa de vointa a clasei politice pentru combaterea coruptiei in mod eficient.
Ultimul raport anual al CE, cel din iulie 2008, destul de sever la adresa Bulgariei, a condus la suspendarea fondurilor de 800 de milioane de euro destinate Sofiei. Anul acesta, Comisia a decis sa separe raportul privind sistemul judiciar de cel pe tema fondurilor. Raportul financiar va aparea in toamna.
Ce spune Comisia Europeana despre Justitia romana
Raportul Comisiei
- Procedura Parlamentului Romaniei privind cererea de deschidere a anchetelor in ceea ce priveste fostii ministri nu pare a fi nici uniforma, nici rapida.
- Stabilitatea cadrului legal anticoruptie ramane o cauza de ingrijorare, aceasta fiind amenintata de mai multe ori in ultimul an.
- Un nou val de achitari in cazurile DNA pare a pune in pericol stabilitatea cadrului legislativ.
- Versiunea finala a Codului penal, pentru care Guvernul si-a asumat responsabilitatea, nu abordeaza prevederile Legii 78/2000 referitoare la prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
- Activitatea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) nu poate fi evaluata corespunzator deocamdata, deoarece institutia trebuie sa-si formeze un istoric al rezultatelor anchetelor, sa ajunga la sanctiuni disciplinarii sau confiscari de bunuri.
- Se pune problema, legat de demersurile ANI, daca masura confiscarii averilor nejustificate este constitutionala. Deciziile in astfel de cazuri nu au fost, deocamdata, pronuntate. In aceste circumstante, activitatea ANI va putea fi evaluata numai pe baza unui istoric al deciziilor pronuntate in cazurile legate de confiscari de averi si sanctiuni aplicate de comisii disciplinare.
- Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a devenit mai vocal in exprimarea ingrijorarilor magistratilor pe care ii reprezinta, provocand conflicte institutionale intre acestia si Executiv.
- Se ridica ingrijorari in materie de transparenta si responsabilitatea CSM.
- Sistemul de evaluare a magistratilor, propus de CSM, are valoare indoielnica.
- In mai 2009 au fost evaluati peste 85% din magistrati, majoritatea (aproape 100%) primind calificative foarte bune. Se ridica problema impartialitatii comisiilor de evaluare, legat de aceste rezultate.
- Eforturile de restructurare si reformare ale Ministerului Public (MP) sunt impiedicate de faptul ca recrutarea, evaluarea, promovarea, sanctionarea si transferul de personal sunt decise, in final, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care nu au acceptat propunerile MP.
- Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) nu-si joaca in intregime rolul de Curte de Casatie, acela de unificare a jurisprudentei, actionand mai degraba ca o instanta de gradul III.
Raportul tehnic, care insoteste raportul Comisiei
- Este uimitor faptul ca in cele 462 de dosare ale DNA aflate in curs de judecata la 24 aprilie nu a fost pronuntata pana azi nicio sentinta intr-o prima instanta. "Intre aceste cazuri este cel al unui fost vicepremier (George Copos - n.n.) care a fost trimis in judecata in 6 iunie 2006. Procesul dureaza de peste trei ani fara ca actul de acuzare sa fi fost citit. Singurele actiuni in acest caz s-au limitat la chestiuni de procedura. Ancheta in acest caz a durat un an", se arata intr-o nota de subsol a raportului tehnic.
- DNA a mentinut o prestatie buna in anchetarea cazurilor de coruptie la nivel inalt si a trimis in instanta un numar semnificativ de de dosare. Intre 1 august 2008 - 24 aprilie 2009, DNA a deschis 176 de anchete penale si a emis 115 acte de trimitere in judecata in cazul a 155 de inculpati. In aceeasi perioada, instantele au pronuntat 49 de sentinte definitive in dosarele anchetate de DNA, iar 64 de inculpati au fost condamnati.
- Viteza procedurilor din instanta in cazurile de mare coruptie ramane o problema. Fiecare caz din cele 49 ramase definitive a durat in medie doi ani.
- Judecarea unor cazuri de coruptie la nivel inalt dureaza foarte mult si ca urmare a cererilor de amanare venite din partea avocatilor apararii. Exceptiile de neconstitutionalitate sunt invocate adesea.
Recomandarile Comisiei
- Sa se faca o evaluare amanuntita a impactului celor patru coduri asupra functionarii sistemului judiciar.
- Sa se realizeze o consultatie publica cu privire la Codul de procedura civila si la Codul de procedura penala.
- Sa se consolideze transparenta Consiliului Superior al Magistraturii.
- Sa consolideze rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in unificarea jurisprudentei, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplica in cazul recursurilor.
- Sa se asigure ca procedura prin care este permisa inceperea urmaririi penale care ii vizeaza pe parlamentari care au fost si membri ai guvernului este aplicata uniform si rapid de Legislativ.
- Sa se monitorizeze eficienta sistemului judiciar in ceea ce priveste judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt.
- Sa se asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea coruptiei la nivel inalt, inclusiv in contextul noilor coduri.
- Sa se adopte o lege care sa prevada eliminarea suspendarii cauzelor atunci cand este invocata exceptia de neconstitutionalitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
