Romania a mai inchis provizoriu doua capitole in negocierile cu Uniunea Europeana, dar mai are de rezolvat doua dosare dificile - este vorba de Justitie si afaceri interne (JAI) si Concurenta.
Romania a inchis ieri, la Bruxelles, capitolele Libera circulatie a serviciilor, Politica regionala si instrumente structurale si mai are patru capitole in discutie pana la a finaliza negocierile. Pana in prezent au fost inchise 27 de capitole din totalul de 31. Mai sunt in discutie, (pe langa JAI si Concurenta), Mediul si capitolul Diverse. Capitolul mediu a fost discutat ieri, dar mai sunt lucruri de lamurit. Pe termen lung, nu mai putin de 30 de miliarde de euro trebuie sa investeasa Romania pentru a aduce mediul la standardele Uniunii. In discutiile anterioare au fost acceptate perioade de tranzitie (perioade in care nu esti obligat sa indeplinesti standardele UE), de la 1 la 5 ani.
Romania doreste sa incheie negocierile de aderare pana la sfarsitul anului, astfel incat sa poata semna un Tratat de aderare comun cu Bulgaria, care a finalizat discutiile pe maginea capitolelor de aquis. Aceasta decizie va fi luata la Consiliul european din decembrie. Va cantari in luarea deciziilor si raportul de tara care va fi publicat pe 6 octombrie. Chiar daca sefii de state si de guverne ai UE vor decide incheierea negocierilor cu Romania, va exista o monitorizare atenta din partea Comisiei Europene - este o garantie pe care UE vrea sa o aiba ca Romania sau Bulgaria nu se abat de la drumul reformelor. Daca vor fi probleme, integrarea poate fi amanata.
Justite si afaceri interne este unul dintre cele mai grele capitole de negociere ramase in discutie. Priveste multe aspecte, de la functionarea justitiei, la reforma politiei sau apararea frontierelor. Sunt, asadar, in atentie aspecte care tin de criteriul politic - si au existat, in primavara voci in Parlamentul European care au sustinut ca Romania s-a indepartat de respectarea acestui criteriu, esential pentru integrare. Slabele rezultate in combaterea coruptiei ("prindeti si pestii mari", spunea comisarul pentru extindere, Gunter Verheugen), mari semne de intrebare privind functionarea corecta a justitiei (s-a vorbit de presiuni politice) au ingreunat dialogul intre Bucuresti si Bruxelles, pe acest capitol. Au fost adoptate in vara mai multe legi privind functionarea justitiei, si exista un plan de punere a lor in practica. Negociatorul-sef al Romaniei in relatia cu UE, Vasile Puscas, a declarat ieri pentru ZF ca responsabilii Comisiei Europene asteapta sa vada cum va fi pus in aplicare acest plan:"Suntem in continuare evaluati".
In privinta capitolului Concurenta, mai sunt discutii in privinta modului in care sunt acordate ajutoarele de stat (fie ca este vorba de subventii, scutiri sau reesalonari la plata). In Uniune, ajutoarele de stat sunt permise, dar ele sunt acordate dupa un criteriu strict. Romaniei i s-a atras de nenumarare ori atentia ca acorda prea multe ajutoare de stat, si nu antotdeauna justificat, ceea ce conduce la distorsionarea concurentei. Romaniei i se cere sa vina cu planuri viabile pentru reforma siderurgiei - si aici se stie clar ca Uniunea este nemultumita de de subventiile acordate Sidex si altor companii. De asemenea Comisia considera prea mari ajutoarele acordate zonelor defavorizate - de pilda Valea Jiului.
Capitolul Libera circulatie a serviciilor, incheiat ieri, va aduce noutati chiar si pentru oamenii de rand. Societatile de valori mobiliare sunt obligate sa infiinteze fonduri de despagubire a investitorilor (nivelul compensarilor va atinge plafonul minim de 20.000 euro, pentru investitii mai mari decat acest nivel). Insa acest lucru se va intampla imediat, ci din 2012, pentru ca a fost obtinuta o perioada de tranzitie de cinci ani. Vofi fi evitate, astfel, scandaluri de tipul Caritas sau FNI, dupa cum sustine Puscas.
Capitolul politica regionala este important - in baza lui sunt acordate Romaniei multe miliarde de euro. Procente importante din bugetul UE merg spre sustinerea regiunilor sarace - este vorba de aproape 34 de miliarde de euro, din bugetul de 100 de miliarde de euro al Uniunii.
In capitolul inchis ieri au fost confirmate fondurile pe care le va primi Romania dupa aderarea la UE, ca fonduri structurale si de coeziune. Aceste fonduri vor inlocui programele Phare, ISPA si SAPARD.
Romania a obtinut in negocieri, pentru perioada 2007-2009, 5,974 miliarde euro, impartite astfel: 1,399 miliarde euro in 2007, 1,972 miliarde euro in 2008 si 2,603 miliarde euro in 2009. Fondurile vor fi directionate catre cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea resurselor umane, infrastructura de transport, energie si mediu, agricultura si pescuit, dezvoltare regionala etc. Romania este obligata insa sa cofinanteze, cu pana la 25% proiectele regionale, iar de capacitarea de a aloca aceste fonduri depind banii de la UE. Fondurile Uniunii alocate unei tari nu pot depasi 4% din PIB-ul acesteia.
"Sumele acordate de UE prin fonduri structurale si de coeziune trebuie utilizate la maximum. Daca ne uitam la experienta statelor care au aderat anterior la Uniunea Europeana (Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia) putem constata ca, in urma utilizarii fondurilor comunitare, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut semnificativ si rata somajului a scazut ", a spus ministrul Puscas. Totusi Romania nu primeste bani la fel de multi pe cat au primit tarile mentionate mai sus. Primeste chiar mai putin decat cele 10 state care s-au integrat in UE la 1 mai si care au primit, pentru primii trei ani de la data integrarii, 22 de miliarde de euro. Raportat la numarul populatiei, Romania primeste, cu aproape 30 de euro pe cap de locuitor mai putin decat au primit, in medie, cei 10.
iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
