Cutremurul de ieri seara le-a reamintit romanilor scenele de cosmar din 1977, dar singurul antidot pentru frica - asigurarea - este luat in continuare in doze microscopice.
Nici macar in Focsani, unde cutremurul a fost resimtit poate cel mai tare din tara, oamenii nu se inghesuie sa-si faca asigurare de locuinta si nici ieri n-au venit.
"N-a venit nimeni azi dimineata (ieri - n.red.) sa-si faca asigurare de cutremur. Cuprinderea in asigurare (ponderea locuintelor asigurate in totalul locuintelor) in orasul nostru este de circa 5-8%. Explicatiile sunt probabil acomodarea cu seismele si faptul ca oamenii nu pricep ce inseamna asigurare - ca poti sa inlocuiesti imediat un bun afectat", a spus Dan Ulei, directorul agentiei de asigurari din Focsani a Allianz-Tiriac.
In Bucuresti, la fel. "N-am avut nici o solicitare de azi dimineata", a spus Ana Maria Bartic, directorul agentiei 13 Septembrie a Omniasig.
Din cele 8,1 milioane de locuinte, doar circa 7% sunt asigurate, adica aproape 600.000, conform estimarilor. Nimeni nu are o statistica exacta a locuintelor asigurate contra cutremurului - nici macar Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Pentru o locuinta de circa 30.000 de euro, prima anuala de asigurare contra cutremurului, incendiilor si a altor pagube este de circa 100-120 euro, adica 10 euro pe luna.
In primavara anului 2002, guvernul a lansat pe piata un proiect de lege pentru obligativitatea acestei asigurari in cadrul unui program gandit impreuna cu Banca Mondiala dar, insistand sa implice o companie de stat in acest program, nu a obtinut acordul asiguratorilor si al Bancii, astfel incat proiectul a esuat. Pentru ca programul presupunea subventii masive pentru persoanele care nu-si permit sa asigure locuinta, guvernul a insistat sa infiinteze o companie de asigurari de stat dedicata acestui program. Apoi, a fost pusa la cale implicarea CEC-ului.
Acum insa, din declaratiile celui mai inversunat sustinator al implicarii statutului in proiect, secretarul de stat din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Ilie Stefan, reiese ca implicarea societatilor private de asigurari va fi acceptata.
"Intre timp ne-am luminat. Acum avem acceptul Bancii Mondiale pe program. Nu am renuntat la acest proiect", a explicat ieri Ilie Stefan.
Stefan afirma insa ca nu din cauza ca societatile private si Banca Mondiala n-au sprijinit programul in forma propusa de Guvern acesta nu a mai fost pus in practica, ci pentru ca a fost facut un sondaj de opinie care a aratat ca aceasta asigurare obligatorie ar fi fost privita ca o taxa in plus, iar guvernul n-a vrut sa si-o asume.
Dealtfel, daca toata lumea este de acord ca trebuie impulsionata in vreun fel sau altul vanzarea asigurarilor de locuinte, exista si lideri in industrie care nu cred ca obligativitatea este o solutie viabila.
"Marele semn de intrebare este ce se intampla daca nu te asiguri. La asigurarile de raspundere civila auto (de asemenea obligatorii - n.red) este mai simplu - n-ai bani, nu circuli. Dar la casa ce faci?", spune Cristian Constantinescu, director general la Allianz-Tiriac.
De asemenea, Constantinescu afirma ca problema esentiala este cine va face lichidarea daunelor. De asemenea, cine va asigura asa-numitele cladiri "cu bulina" (cladirile vechi pentru care exista riscul de prabusire la cutremur)?
Un impuls pentru incheierea acestei asigurari exista - de anul acesta, cheltuielile cu asigurarile de locuinta sunt deductibile din impozitul pe venitul global - dar pentru ca este foarte putin mediatizat si destul de greu de aplicat din punct de vedere administrativ, nu este de ajuns.
"Se pare ca deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu asigurarea nu da rezultate, cel putin pe termen scurt. O sa revenim la proiectul Bancii Mondiale. Ne place sau nu ne place, cutremurul tot va veni, iar o solutie trebuie gasita", a spus Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
In Turcia, unde a fost construit un program de asigurari obligatoriu in 1999, dupa un mare cutremur, ponderea cladirilor asigurate a crescut, dar doar pana la circa 20% din totalul locuintelor.
Piata asigurarilor din Romania este preocupata de asigurarile de locuinte pentru ca, potrivit calculelor specialistilor, un cutremur de peste 7 grade (cel din martie 1977 a avut 7,2 grade pe scara Richter), este de asteptat in acesti ani. Cutremurul de miercuri a avut 6 grade pe scara Richter.
"Statistic vorbind, este de asteptat un cutremur important in perioada aceasta.Personal nu cred ca acesta (cutremul de miercuri noapte - n.red.) a fost. Un semn relativ bun este ca a fost la adancimea cutremurului din '77. Stam mai bine acum, pentru ca speram ca cel pe care il asteptam sa fie mai mic", afirma Bogdan Tudor, director al Directiei Tehnice din cadrul Omniasig, autorul cartii "Cutremurul. Risc asigurabil". Simplist vorbind, cutremurul asteptat va fi mai mic pentru ca energia a fost disipata acum.
Potrivit specialistilor, in perioada 2001-2013 este asteptat un cutremur major in Romania, cu o probabilitate mare de producere in jurul anului 2006, adica in perioada 2005-2007.
Bogdan Tudor afirma ca un cutremur mediu spre mare cum a fost cel de acum trebuie sa fie un avertisment serios pentru un program de impulsionare a cumpararii de polite de asigurari de locuinta. "Trebuie incurajata activitatea de asigurare. Obligativitatea este o modalitate de actiune", a spus Tudor.
Din cele 8,1 milioane de locuinte din Romania, 1,2 milioane sunt construite inainte de 1944, 5 milioane intre 1944 si 1980, 1,2 milioane intre 1981 si 1990, si doar 700.000 (adica 9%) sunt construite dupa Revolutie. Din totalul locuintelor, 4,2 milioane sunt in mediul urban.
Companiile de telefonie mobila au anuntat ca oamenii au vorbit miercuri noapte la telefoane ca de Revelion. Daca au fost 5 milioane de apeluri care au costat in medie 30 eurocenti, inseamna ca romanii au cheltuit 1.500.000 de euro pe telefoane. Adica exact costul asigurarii unui orasel de 15.000 de locuinte.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
