La doar o zi dupa criticile dure formulate la adresa administratiei de la Bucuresti de Emma Nicholson, raportorul pentru Romania al Parlamentului European - care cere suspendarea negocierilor de aderere - administratia de la Bucuresti a primit o gura de aer de la Comisia Europeana.
Reprezentantii Comisiei au prezentat ieri perspectivele financiare ale Uniunii pentru exercitiul financiar 2007 - 20013, in care angajamentul financiar pentru Romania si Bulgaria, in primii trei ani de dupa aderare, (2007 - 2009), este de 15,4 miliarde de euro.
Teoretic, Romania ar urma sa primeasca doua treimi din aceasta suma, adica peste 10 miliarde de euro. Bugetul UE pentru 2007 - 2013 va intra in dezbatere in saptamanile urmatoare, dar Comisia a stabilit pentru Romania si Bulgaria doar ajutoarele pentru 2007 - 2009 pentru a avea o marja de manevra in cazul in care se vor produce modificari in bugetul UE. Tehnic, in perioada mentionata Romania si Bulgaria vor primi doar 9 miliarde de euro, din cauza decalajului dintre perioada de contractare a unui proiect si alocarea resurselor financiare, de la bugetul Unuinii. Restul banilor vor intra dupa 2009, au declarat pentru ZF surse din Ministerul Integrarii. Consiliul European de la Bruxelles din decembrie trecut a decis ca Romania si Bulgaria sa se integreze in Uniune in ianuarie 2007. Propunerea Comisiei privind pachetul financiar va fi discutata cu Romania si Bulgaria si apoi va trebuie aprobta de sefii de state si de guverne ai UE.
"Este vorba despre o oferta generoasa si realista, totodata. Daca ea va fi adoptata ea va ajuta Bulgaria si Romania sa profite din plin de pe urma aderarii la UE si sa joace un rol activ ca membri egali si respectati ai Uniunii.", a declarat Comisarul pentru extindere Gunter Verheugen, dupa prezentarea perspectivelor financiare ale Uniunii.
Ministrul roman de externe Mircea Geoana s-a aratat ieri foarte optimist. "Asteptarilor noastre s-au implinit. Este unul dintre cele mai generoase pachete primite vreodata de Romania. Acordarea acestui pachet infirma speculatiile cu privire la impactul nefavorabil pe care l-ar avea asupra negocierilor pozitiile critice ale unor europarlamentari.", a spus Geoana, cu trimitere la cererea Emmei Nicholson si a eurodeputatului Arie Ooslander de suspendare a negocierilor cu Romania.
Dupa aderare, Romania va avea obligatia ce deriva din calitatea de stat membru al UE sa contribuie la bugetul Uniunii cu 1,24% din Produsul National Brut (800 - 900 mil. euro anual)
Comisia Europeana doreste crestetea contributiei statelor membre la bugetul UE, dar contributorii neti - Germania, Marea Britanie, Franta sau Olanda - doresc, dimpotriva, plafonarea acestei contributii la 1% PNB. (vezi pg. 9) Proiectul de buget al Comisiei Europene pentru perioada 2007-2013, prevede cresterea cheltuielilor Uniunii Europene largite la 150,2 miliarde de euro in anul 2013. Anul trecut, bugetul UE a fost de aproximativ 115 de miliarde de euro, aproape jumatate din suma fiind destinata sustinerii agriculturii comunitate.
Fondurile pe care le va primi Romania si Bulgaria dupa aderare care vor inlocui actualele programe de preaderare Phare ISPA si SAPARD vor fi alocate in principal pentru agricultura si dezvoltarea rurala si pentru politici regionale. Actualmente, prin cele trei fonduri de preaderare Romania primeste aproximativ 800 de milioane de euro anual, urmand ca in 2006 suma sa ajunga la 1 miliarde de euro.
Potrivit proiectului prezentat ieri de Comisie, Parlamentului arata ca cele mai multe fonduri va primi agricultura. La acest capitol, au fost alocare fonduri in cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) pentru politica de preturi (732 de milioane de euro pentru Romania si 388 milioane de euro pentru Bulgaria) dar si pentru platile directe catre fermieri. Costul ajutoarelor directe este estimat de Comisie la 1,31 miliarde de euro in perioada 2007-2009, din care 881 de milioane de euro pentru Romania si 431 de milioane de euro pentru Bulgaria.
Comisia propune cresterea progresiva a ajutoarelor financiare acordate agricultorilor romani si bulgari sub forma de plati directe, potrivit unei metode stabilite deja in cazul celor zece tari care vor fi integrate la 1 mai 2004.
Astfel, ajutoarele pentru agricultorii romani si bulgari vor reprezenta, in 2007, 25% din nivelul sumelor acordate fermierilor din cele 15 state care sunt in prezent membre ale UE. Sumele vor creste la 30% in anul 2008, 35% in 2009, 40% in 2010 si asa mai departe.
Promisiunea celor 10 miliarde de euro in doi ani va incuraja, fara doar si poate, desenarea de strategii de investitii si planuri de afaceri noi in economia romneasca. Iar efectele se vor vedea inainte ca banii sa devina disponibili, pentru ca pozitiile pe piata va trebui ocupate din timp, astfel incat proiectele de investitii si capacitatile de productie sa fie gata pregatite pentru a absorbi finantarile in momentul in care acestea vor fi disponibile.
Valoarea consistenta a sumelor alocate Romaniei ar trebui sa rezolve, prin interesul stimulat, problema ridicola a lipsei de proiecte eligibile pentru finantare din partea UE, care a facut ca o mare parte din fondurile oferite si pana acum sa ramana nefolosite.
"Ar fi necesar ca inteprinzatorii sa se apuce cat mai repede de treaba. Experienta recenta ne arata ca nu avem capacitatea necesara de absorbtie a fondurilor alocate, iar aceasta poate constitui o problema serioasa. Va fi nevoie de consultanti, de studii de fezabilitate pentru a fi indeplinite procedurile UE de finantare", comenteaza analistul financiar Aurelian Dochia. El arata ca, in domeniul protectiei mediului, de exemplu, desi se vorbeste mult despre nevoia de investitii, nu exista evaluari exacte pe domenii de activitate.
Deocamdata, cel mai nefericit exemplu in materie de folosire a banilor UE il constituie situatia finantarilor pentru agricultura, adica tocmai sectorul care are nevoie de un effort urias de investitii pentru a fi adus in secolul XXI.
"Agentia SAPARD va urgenta efectuarea platilor catre beneficiari, pentru ca fondurile alocate pentru anul 2000 sa fie cheltuite in intregime pana la sfarsitul acestui an. Prin aceasta vrem sa demonstram UE ca vom fi capabili sa cheltuim cele 2,25 miliarde de euro care vor fi alocate in perioada 2007-2009 pentru dezvoltarea rurala", a declarat ieri Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agrculturii, Padurilor, Apelor si Mediului.
O mare parte din bani va fi absorbita de proiecte pentru infrastructura, domeniu care s-ar putea transforma singur intr-o gaura neagra.
"Sectorul energetic va avea nevoie de finantari importante, fiind vorba de o piata in dezvoltare, cu produse de care are nevoie toata lumea. Apoi vine din urma sectorul metalurgic, aproape in intregime privat si in care se structureaza o piata concurentiala. Potential exista si in domeniul bunurilor de larg consum, de la farmaceutice, la mobila, confectii si incaltaminte. Cat despre IT si telecomunicatii, piata este suficient de asezata, fiind asteptate mai ales investitii in dezvoltare si reasezari", apreciaza Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank Romania.
Deocamdata, sunt putine companiile private cu capital romanesc care au crescut si s-au consolidat suficient pentru a angaja investitii de anvergura.
Un rol important in pozitionarea proiectelor care sa profite de finantarea disponibila il va avea piata terenurilor, incepand cu investitiile in agricultura si infrastructura rutiera. Iar preturile nu vor ramane insensibile.
"In ultimii ani piata imobiliara a crescut mai mult decat au crescut banii disponibili ai populatiei. De altfel, puterea de cumparare din Romania este cu mult in urma puterii de cumparare in Uniunea Europeana, deci nu se pune problema egalizarii preturilor in Romania si UE. Chiar si asa, preturile pe piata imobiliara romaneasca vor creste continuu pana in anul 2008. In acel moment nu vor mai exista locatii pentru dezvoltarea de proiecte. Pentru ca investitiile sa fie rentabile trebuie sa fie insa vorba de spatii de calitate", comenteaza Dragos Dragoteanu, director general al companiei imobiliare Euroest.
iulian.anghel@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
