Tineti-va bine in scaune, economia romaneasca decoleaza. Produsul intern brut, care masoara valoarea adaugata din economie, a crescut cu 6,1% pe primul trimestru, peste cele mai optimiste asteptari. Explicatia este cresterea consumului privat, care se datoreaza la randul sau cresterii salariilor, mai ales in sectorul public. Adica oamenii au avut mai multi bani, pe care i-au cheltuit.
Astfel, ceea ce aparut in martie ca foarte probabil, cand au fost publicate datele statistice privind cresterea cu 20% a vanzarilor din comert in ianuarie, acum s-a confirmat: ritmul de crestere al PIB-ului pe primul trimestru a iesit din zona inalta, de 4-5%, si a trecut in cea foarte inalta: 6-7%.
Aceste date vin sa certifice ceea ce "se simte" de cateva luni incoace, poate chiar de un an: economia este pe punctul de a decola.
Daca ne uitam in jur, totul creste. Vanzarile in hyper/super/mega magazine, de carburanti, de dulciuri, de cafea, bere sau de asigurari, pretul locuintelor in zonele unde sunt investitii, aproape totul are un ritm de crestere de 20-30% in euro, pe an.
"Am simtit clar o crestere a consumului fata de anul trecut. Clientii cumpara mai multe produse si mai scumpe. Nu stiu daca a avut loc o crestere a salariilor sau sunt alte cauze", a spus Sdjan Mijuskovic, directorul general al companiei de cosmetice Avon Romania, ale carei vanzari au crescut cu circa 30% pe primul trimestru.
Ce nu stie Mijuskovic ne arata datele Institutului National de Statistica: intr-adevar, salariile nete sunt mai mari cu 26% in lei pe primul trimestru fata de aceeasi perioada a anului trecut, adica cu 12% in termeni reali, fara inflatie.
Cresterea prin majorarea consumului privat este privita cu circumspectie de obicei atat de "gardianul" inflatiei, adica Banca Nationala, cat si de Fondul Monetar International. Pericolele sunt inflatia si deficitul comercial, daca nu exista finantare externa.
Oficialii BNR afirma ca se asteptau la aceasta crestere mare a PIB.
"Nu am fost luati prin surprindere, pentru ca locomotiva care a produs saltul, consumul, in special consumul populatiei, a luat avant inca de la inceputul anului", a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Analistii sunt mai rezervati.
"Cresterea economica pe primul trimestru este cu adevarat spectaculoasa. Chiar daca accelerarea cresterii economice ar trebui sa fie un semnal pozitiv sunt cateva elemente care ar trebui sa dea de gandit. In primul rand, faptul ca cel mai dinamic element a fost cererea (plus 8,4% - n.red.), care a devansat cresterea formarii brute de capital fix (plus 7,3%) este de natura sa ingrijoreze. O tara ca Romania pentru care modernizarea bazei tehnologice este deosebit de importanta nu isi poate permite sa isi bazeze cresterea economica pe stimularea cererii interne in dauna investitiilor. Riscul este legat de cresterea deficitului extern si de aparitia presiunilor inflationiste. Merita subliniat ca dupa standardele in regionale, indiferent de tara sau de perioada istorica, o crestere a consumului privat de peste 8% are un
caracter mai degraba exceptional", a comentat Radu Craciun, senior analist la ABN Amro.
Temerile supraincalzirii "pe nisip" a economiei, adica pe un teren fara fundament, cu risc de "surpare", sunt atenuate de cresterea productiei industriale pe primul trimestru, cu 5,8%, precum si a atenuarii cresterii deficitului comercial in martie.
Ritmul atat de rapid al cresterii economice, in conditiile in care Banca Nationala tine foarte strans haturile, printr-o politica monetara stricta, arata ca economia are forta sa o ia la galop. In ultimele 12 luni BNR a ridicat dobanzile la credite. Faptul ca productia si consumul cresc la ritmuri inalte chiar cand dobanzile cresc arata ca economia romaneasca functioneaza inca atipic. O explicatie este euroizarea (sau dolarizarea) sa pana la cele mai fine "capilare", astfel incat parghia dobanzilor la lei actioneaza pur si simplu in gol.
Daca arieratele n-ar fi in crestere, adica daca regiile autonome ar fi restructurate, daca investitiile straine ar fi nu de 1,5-2 mld. euro, ci de 3 miliarde euro pe an, si daca administratia publica ar fi de calitate, economia romaneasca ar putea in 4-5 ani sa ajunga la un PIB de 100 de miliarde de euro (fata de 54 acum), iar in 2015 de 200 miliarde de euro.
Problema este ca pana acum economia romaneasca a fost prizoniera cifrelor mici: am avut investitii straine, dar reduse, crestere economica a fost, dar inceata si fluctuanta. In plus, cresterea economica nu este deloc ajutata de calitatea administratiei publica, ci dimpotriva. Deficitul de competenta si calitate al actului administrativ, al functionarii organizatiilor publice in general, foarte evident in starea strazilor, a spitalelor sau a scolilor, arata ca aceasta crestere economica are in loc nu ca urmare a unei administrari mai bune, ci in ciuda unei administrari publice de proasta calitate.
De fapt, chiar si aceasta crestere a PIB, de 6%, este mica. Romania are potential si trebuie sa se inscrie pe o fasie de 7-8% crestere anuala a PIB-ului, pentru macar un deceniu. Doar asa, in stilul "tigrului" celtic, Irlanda de acum 10 ani, in stilul Chinei sau al Rusiei, care au anuntat cresteri de peste 7% pe primul trimestru, de acum pot fi arse, sau macar atenuate, decalajele.
Toate datele arata ca, daca nu se intampla nimic rau din punct de vedere al securitatii interne si al economiei mondiale, ne putem inscrie in aceasta zona in urmatorii ani. Iar fondurile de la Uniunea Europeana, dar si presiunea pentru reforma a acestei organizatii vor fi un factor decisiv in aceasta directie.
Din punct de vedere al structurii PIB, iarna economia noastra se apropie de cea a unei tari dezvoltate. Pentru ca este in amortire, ponderea in PIB a agriculturii se reduce la 3-4%, asa cum s-a intamplat si pe primul trimestru al acestui an. Serviciile au avut o pondere de 50% din PIB din acest an, urmate de industrie, cu 32%.
Pentru tot anul este posibila depasirea tintei de 5,5% de crestere economica estimata de Guvern.
"Avand in vedere ca aceasta cresterea probabila a productiei agricole si cheltuielile administratiei locale si centrale pentru organizarea alegerilor se vor contabiliza in trimestrele ce vor urma este de asteptat ca cresterea economica planificata de 5.5% sa fie atinsa. Ramane de vazut cu ce pret", a mai spus analistul Radu Craciun.
Constructiile au avut un ritm de crestere de 7,2% pe primul trimestru, industria de 6,6%, iar serviciile de 5,7%. Un semnal bun este faptul ca impozitele nete pe produs, care au pondere destul de mare, dar nu sunt decat o diferenta contabila, nu au mai contribuit atat de mult la cresterea economica ca in 2003.
georgiana.stavarache@zf.ro ; sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
