Autoritatile romane se gandesc din ce in ce mai serios sa amane liberalizarea contului de capital care ar permite accesul strainilor la depozite in lei, pentru ca dobanzile sunt inca foarte mari, ceea ce ar atrage fonduri speculative si ar afecta echilibrul macroeconomic care este destul de fragil.
Amanarea ar permite reducerea dobanzilor la lei, fara a afecta cursul si scaderea inflatiei.
Liberalizarea contului de capital in prima jumatate a acestui an - initial era avansata luna aprilie - este una dintre conditiile cerute de Uniunea Europeana in negocierile de aderare.
Fondul Monetar International a solicitat autoritatilor romane sa amane liberalizarea, intrucat Romania inca nu este pregatita pentru acest lucru.
"Vom vedea daca vom realiza liberalizarea contului de capital in acest an. Masura ar putea fi aplicata fie la mijlocul anului, fie va fi amanata", a afirmat premierul Calin Popescu Tariceanu.
Este a doua afirmatie de acest gen facuta de premierul Tariceanu, in ultimile doua saptamani. El spunea atunci ca o decizie in acest sens va fi luata dupa consultarea specialistilor din BNR si din Ministerul Finantelor.
Problema liberalizarii face obiectul discutiilor dintre autoritatile romane si delegatia FMI, care se afla la Bucuresti pentru a discuta situatia macroeconomica si impactul asupra bugetului a introducerii cotei unice de impozitare.
"BNR ramane pe pozitia deja exprimata ca punctele de pe ordinea de zi a discutiilor sale cu delegatia FMI, inclusiv amanarea liberalizarii contului de capital, vor fi comentate public abia dupa ce vor fi lamurite la masa verde", a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.
Apropierea liberalizarii contului de capital, una din conditii fiind eliminarea restricitiei nerezidentilor de a face depozite in lei, a prins autoritatile romane cu dobanzi mari la lei si cu un curs de schimb valutar destul de stabil, ceea ce favorizeaza intrarile de fonduri speculative.
Nerezidentii ar obtine randamente superioare prin aducerea euro in Romania, schimbarea in lei si plasarea lor in depozite sau in titluri de stat.
Deja se estimeaza ca prin folosirea unor vehicule speciale de investitii anul trecut au intrat un miliard de euro pe piata romaneasca, fonduri care au fost investite fie in titluri de stat fie in depozite bancare.
Anul trecut s-a putut castiga intre 15 si 25% in euro avand in vedere dobanzile mari la lei, peste 15% pe an la care s-a adaugat si apreciere leului cu aproape 10% din ultimile doua luni ale anului. Pe plan extern randamentul la euro se situeaza intre 4 si 6%, in cel mai fericit caz.
Pentru acest an se estimeaza ca fondurile speculative care vor fructifica diferenta dintre dobanzile la lei si dobanda externa la euro se vor situa la doua miliarde de euro, ceea ce ar contribui si mai mult la aprecierea leului. Intrarile totale din acest an sunt estimate la peste 8 miliarde de euro (bani trimisi de romanii care lucreaza in strainatate, investitiile straine directe, fondurile speculative).
BNR s-a retras din pozitia de cumparator pentru ca nu mai facea fata intrarilor de valuta. Pe de alta pate, BNR a profitat de aceste intrari si a lasa euro sa scada pentru a contribui la reducerea ratei inflatiei, care era in pericl sa iasa din parametrii in urma majorarii consumului intern.
Fondul Monetar Internatonal a afirmat ca majorarea puternica a consumului de anul trecut pe fondul cresterii salariilor, ca urmare a anului electoral, la care se adauga acum si reducerea impozitului pe venit si pe profit, contribuie la revenirea presiunilor inflationiste si la majorarea contului curent.
Pentru anul trecut se estimeza ca deficitul de cont curent va depasi 6,5% din PIB, fata de un nivel optim de 6%. Avand in vedere acest lucru, FMI cere autoritatilor sa reduca deficitul bugetar pentru a mai tempera consumul intern si cresterea importurile.
Cresterea presiunilor inflationiste ar obliga BNR sa mentina dobanzile ridicare, ceea ce ar atrage si mai mult capital speculativ cu efecte directe asupra cursului. Deja exportatorii romani sufera de pe urma aprecierii leului.
Autoritatile trebuie sa gaseasca acum surse de finantare la buget pentru a acoperi reducerea veniturilor ca urmare a introducerii cote unice, masura care inseamna un gol la buget de 800 de milioane de euro, numai in acest an.
FMI a cerut Guvernului sa majoreze TVA si accizele pentru a face rost de bani. Discutiile dintre FMI si autoritati sunt programate sa se incheie pe 8 februarie. iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
