Presedintele Traian Basescu a plecat de la intalnirea cu directorul general al FMI, Rodrigo Rato, fara un raspuns la solicitarea sa ca Fondul sa accepte un nivel al deficitului bugetar mai mare de 0,4% din PIB.
Tot ce a putut obtine a fost promisiunea ca expertii FMI vor analiza propunerile facute de guvern intr-o scrisoare privind un set de masuri de politica fiscala si de restructurare a economiei, dar care a ajuns la Washington de-abia miercuri.
Prezent la discutii, guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat la finalul acestora ca principalele puncte de divergenta sunt legate de "valoarea masurilor respective propuse de guvern", precum si de marimea ajustarii fiscale considerate necesare pentru temperarea tendintei de crestere a deficitului extern. Cu alte cuvinte, expertii FMI nu se lasa convinsi ca majorarile de impozite si taierile de cheltuieli propuse pana acum de Ministerul Finantelor sunt suficiente pentru a aduce suficienti bani la buget, astfel incat acesta sa se incadreze intr-un deficit cat mai scazut.
De la discutiile cu Rodrigo Rato a lipsit tocmai ministrul finantelor, Ionut Popescu, participand in schimb consilierul prezidential Theodor Stolojan. Desi subiectul deficitului bugetar a fost abordat si la Bruxelles, in cadrul unei runde de negocieri privind liberalizarea contului de capital, Popescu a ramas la Bucuresti, Ministerul Finantelor fiind reprezentat de secretarul de stat Dragos Neacsu.
Ieri a fost mentionata in premiera varianta ruperii acordului cu FMI, invocata de un oficial care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
"In cazul in care cele doua parti nu ajung la un compromis, este posibil ca acordul cu FMI sa nu mai fie continuat. Trebuie sa determinam FMI sa accepte un deficit bugetar de 0,7 sau chiar 1% din PIB, pentru a putea fi facute investitii, mai ales cele prin proiecte cu finantare din partea Uniunii Europene, care presupun si o contributie financiara autohtona", a afirmat oficialul in cauza citat de Mediafax.
FMI sustine ca Romania trebuie sa reduca deficitul bugetar la cel putin 0,4-0,5% din PIB pentru a preveni supraincalzirea economiei, care ar putea determina cresterea deficitului extern pana la dimensiuni necontrolabile. In acelasi timp, guvernul pledeaza pentru un nivel al deficitului de pana la 1%.
In acest context, Ministerul Finantelor a lansat in ultimele zile propuneri disperate care ar trebui sa contribuie la reducerea cheltuielilor publice, precum diminuarea cu 4% a numarului de posturi din administratia centrala sau diminuarea alocatiilor bugetare pentru televiziunea si radioul publice.
In cadrul discutiilor de la sediul FMI, presedintele Basescu a sustinut ca economia Romaniei poate functiona fara riscuri majore si in conditiile unui deficit bugetar mai mare, invocand in context tendinta de crestere a incasarilor inregistata in primele doua luni ale anului.
Oricum, autoritatile nu-si pot permite ruperea acordului cu FMI fara incuviintarea Uniunii Europene, care se bazeaza pe monitorizorea situatiei macroeconomice asigurata de institutia de la Washington. Un oficial de la Bruxelles a declarat insa miercuri ca la nivelul Comisiei Europene se contureaza o perceptie conform careia FMI este "mai catolic decat papa" prin insistenta pentru reducerea deficitului bugetar cat mai aproape de zero.
Esecul discutiilor dintre Basescu si conducerea FMI este ilustrat inclusiv de faptul ca el nu a putut preciza cand anume ar putea reveni expertii Fondului la Bucuresti pentru reluarea negocierilor tehnice.
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a confirmat ca partile nu au convenit asupra efectelor masurilor propuse de autoritatile romane, FMI fiind "mai pesimist" decat Guvernul.
"Propunerea domnului presedinte a fost sa se introduca masurile, pentru ca nu mai este timp de pierdut, iar pe de alta parte sa se astepte o luna, doua, trei, pentru evaluarea impactului", a adaugat Isarescu.
Practic, in acest moment nu se stie nimic despre momentul in care urma sa intre in vigoare majorarile de impozite si taxe, precum si restrangerile de falicitati fiscale vehiculate de Ministerul Finantelor in ultima perioada, inclusiv printr-un proiect de ordonanta de urgenta.
Isarescu a mentionat ca majorarea veniturilor colectate la buget in primele doua luni ale acestui an reprezinta un semn pozitiv, dar tendintele de consolidare ale acestei evolutii vor putea fi observate peste o perioada de una sau doua luni.
El si-a exprimat insa convingerea ca cele doua parti vor ajunge in final la un compromis.
"Avem categoric si noi temerile noastre si dansii temerile lor. Reforma fiscala care s-a facut in Romania este o reforma majora si aici apar multe incertitudini legate de modul in care va reactiona economia", a spus guvernatorul. El a spus ca ingrijorarea FMI este legata in principal de cresterea rapida a consumului si de necesitatea sustenabilitatii politicilor economice.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
