Ingrijorata de cresterea deficitului bugetar si de avantul consumului, banca centrala a ajuns sa loveasca chiar creditul in moneda nationala.
Banca Nationala a trecut repede de la "maraiala" din primavara la adresa creditului in lei la masuri concrete care sa taie elanul finantarilor in moneda nationala: Consiliul de Administratie al BNR a hotarat ieri atat majorarea dobanzii de politica monetara de la 8,5% la 8,75%, cat si cresterea cu patru puncte a nivelului rezervelor minime obligatorii in lei, pana la 20%.
Miscarea a fost determinata in buna masura de perspectiva majorarii deficitului bugetar pana la 2,5% din PIB.
"BNR este pusa in fata unei complicatii in plus si de aceea apelam la o masura puternica precum majorarea rezervelor minime obligatorii la lei pentru ca incercam sa contracaram efectele posibile ale cresterii cheltuielilor guvernamentale", a declarat ieri guvernatorul Mugur Isarescu la incheierea sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al BNR. El a spus ca BNR se confrunta practic acum cu o problema suplimentara, din cauza ca toate componentele cererii sunt in expansiune, iar deficitul de cont curent este deja relativ mare si inflatia trebuie redusa in continuare.
Daca majorarea dobanzii este simbolica, fara a putea antrena efecte semnificative asupra apetitului pietei pentru credite, de-abia majorarea rezervelor pe care bancile trebuie sa le lase la BNR din totalul surselor atrase in lei la scadente mai mici de doi ani ar putea conduce cel putin la inghetarea dobanzilor la creditele in moneda nationala la nivelurile actuale.
Cum majoritatea depozitelor in lei atrase de banci sunt pe termen scurt, cresterea costului cu rezervele va fi substantiala. Ca urmare, ramane de vazut in ce masura concurenta va determina bancile sa nu transfere clientilor costul suplimentar, prin majorarea dobanzilor.
"In vederea temperarii expansiunii persistent inalte si in accelerare a creditului neguvernamental, in special a celui in moneda nationala, Consiliul de Administratie a hotarat majorarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 16 la suta la 20 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2006", se spune in comunicatul Consiliului de Administratie al BNR.
Pe langa majorarea dobanzii si a ratei rezervelor la lei, banca centrala a anuntat ca va continua sa exercite "un control ferm" al lichiditatii de pe piata monetara "prin sterilizarea substantiala a excesului de lichiditate prin intermediul operatiunilor de piata". Dobanzile pe piata monetara interbancara au urcat deja pana spre 9%, avand in vedere asteptarile privind majorarea dobanzii de politica monetara, insa acestea mergeau pana la o crestere de jumatate de punct, nu de 0,25 puncte procentuale.
Creditul in lei intrase in vizorul BNR inca de la sfarsitul anului trecut, cand banca centrala remarcase accelerarea finantarilor in moneda nationala pe fondul scaderii rapide a dobanzilor si al masurilor succesive de sugrumare a creditului in valuta.
In primavara, guvernatorul afirma ca a venit vremea ca BNR sa "maraie" si la creditul in lei, considerand ca acesta "si-a luat-o in cap". Dupa scurt timp, a trecut la masuri, invocand cresterea soldului cu 110,5% in termeni reali la nivelul lunii mai fata de aceeasi luna a anului trecut.
"Nu cred ca vom mai vedea scaderi de dobanda la creditele in lei dupa majorarea rezervelor cu patru puncte. Este o masura drastica mai ales pentru banci mai mici, care au deja probleme cu finantarea activelor in lei si cu siguranta va trebui fie sa se imprumute de la bancile cu excedente, fie sa majoreze dobanzile la credite", comenteaza Mihail Ion, presedintele Raiffeisen Asset Management.
BNR se teme insa mai mult de efectul cresterii deficitului bugetar decat de viteza creditului in lei, care a ajuns in sfarsit sa detina o pondere majoritara in totalul creditului neguvernamental si astfel usureaza transmiterea deciziilor de politica monetara.
"Preconizata majorare a cheltuielilor guvernamentale va amplifica suplimentar presiunile exercitate de cererea interna, atat asupra deficitului extern, cat si asupra inflatiei, ceea ce impune sporirea restrictivitatii politicii monetare", explica BNR in comunicatul Consiliului de Administratie.
Banca centrala catalogheaza in continuare drept "nesustenabila" expansiunea consumului, insa nu isi modifica deocamdata previziunile privind evolutia inflatiei in a doua jumatate a anului. Acestea ar urma sa fie actualizate prin raportul trimestrial care va fi supus aprobarii Consiliului de Administratie pe 9 august.
Guvernatorul BNR a admis ca decizia de majorare a dobanzii de politica monetara la 8,75% a fost influentata si de contextul international al cresterii dobanzilor.
"Constrangerile noastre de utilizare a dobanzii ca instrument s-au diminuat pentru ca lumea pare sa iasa din perioada de trei ani in care dobanzile s-au aflat la minime istorice", a spus Isarescu. In acelasi timp, el a declarat ca "daca lucrurile nu o vor cere", BNR va continua sa nu intervina pe piata valutara.
"Ne mentinem punctul de vedere ca in Romania avem nevoie de o flexibilitate crescuta a cursului si-l lasam sa-si faca datoria in descurajarea miscarilor de capital pe termen scurt", a mai afirmat Isarescu.
Guvernatorul a fost invitat astazi la Palatul Victoria pentru a discuta cu premierul Calin Popescu-Tariceanu si cu ministrul finantelor Sebastian Vladescu despre nivelul deficitului bugetar.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
