Banca Nationala nu va mai anunta procente anuale de apreciere a cursului in termeni reali, care oricum nu reprezentau o tinta, ci o cifra orientativa pentru a ghida asteptarile pietei, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, intr-un interviu acordat agentiei Mediafax.
El spune ca intrarile mari de capital ar putea duce la variatii mult mai ample ale cursului de schimb, care va taxa, astfel, fluxurile speculative si ne va degreva de o problema in plus.
Un curs de schimb care sa fluctueze liber, in functie de volumul intrarilor de valuta, ar putea insa amplifica riscurile la care se expun companii si persoane fizice care au contractat credite in valuta, bazandu-se tocmai pe stabilitatea cursului din ultimii doi ani.
Riscurile ar fi cu atat mai mari cu cat valuta detine ponderea majoritara in totalul creditelor acordate de banci. In ultimii ani, oficialii bancii centrale obisnuiau sa indice de mai multe ori pe parcursul anului o banda de apreciere reala a leului fata de cosul implicit compus din euro si dolar.
Pentru anul in curs, prognoza anuntata este de 2-4%. La sfarsitul lunii iulie, leul inregistra un castig de 3,9% fata de cos, ceea ce ar sugera anumite ajustari pe parcursul toamnei, insa experienta anilor trecuti a aratat ca BNR nu tine mortis la incadrarea in intervalul anuntat. Astfel, o apreciere reala mai mare ar fi posibila in conditiile in care cursul ramane un instrument important pentru consolidarea tendintei de scadere a inflatiei, mai ales in contextul reaparitiei unor asteptari pesimiste pe piata.
Iar BNR incearca sa demonstreze ca astfel de asteptari nu sunt justificate, operand doua reduceri ale dobanzii de interventie in decursul lunii august, in ciuda varfului de inflatie atins in iulie.
"Credem ca in august inflatia va fi mai mica si, in consecinta, chiar daca o sa mai apara varfuri, ne vom incadra in tinta de 9% in acest an, decembrie la decembrie, si 6 - 7% in 2005", a declarat guvernatorul.
El admite ca nici macar banca centrala nu s-a asteptat ca majorarea inflatiei in iulie sa fie chiar atat de mare din cauza corectiilor necesare de preturi la utilitati care nu au fost contrabalansate de scaderi ale preturilor la produsele agricole, asteptate de obicei in sezonul de vara.
"Chiar cu aceasta crestere ceva mai mare din luna iulie, pe primele sapte luni rata inflatiei se situeaza, inca, cu aproape un punct procentual sub ce a prognozat BNR la inceputul anului", afirma Mugur Isarescu, sugerand astfel ca banca centrala avea spatiu de manevra pentru a-si permite o a patra reducere a dobanzii de interventie, intarind astfel mesajul catre piata de incredere in dezinflatie.
Potrivit guvernatorului, spatiu de reducere a dobanzii va fi asigurat in continuare prin aplicarea unor masuri de restrangere a cererii agregate, care sa compenseze efectul de stimulare a acesteia creat in momentul in care scaderile de dobanda a BNR se transmit pana la ghiseele bancilor comerciale.
"Este vorba, in primul rand, de o reducere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale a deficitului bugetar", arata Isarescu. Ministrul Finantelor a anuntat recent ajustarea deficitului de la 2,1% din PIB la 1,64%, in conditiile in care produsul intern brut a inregistrat o crestere de 6,5% pe primul semestru, cu un punct peste nivelul prognozat.
"Totodata, s-a stabilit pastrarea salariului minim pe economie la nivelul actual si continuarea reformelor structurale, in special prin privatizarea Petrom si a distributiilor de gaze. La nivelul bancii centrale, masura a vizat majorarea rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in valuta", mai spune guvernatorul.
Masurile luate de guvern privind o a doua reducere a deficitului bugetar, sub 2% din PIB, renuntarea la majorari ale salariului minim pe economie, privatizarea Petrom si a companiilor de distributie a gazelor naturale, sunt "actiuni importante, cu bataie pe termen lung, care ofera politicii monetare un camp mai larg de actiune, mai ales din perspectiva deficitului de cont curent", afirma guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
El se declara increzator ca toate aceste masuri isi vor atinge tinta, desi anumite riscuri raman ."Cand vorbim de efecte, nu se poate face <farmacie>", spune Isarescu.
"Este vorba, in primul rand, de o reducere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale a deficitului bugetar", arata Isarescu. Ministrul Finantelor a anuntat recent ajustarea deficitului de la 2,1% din PIB la 1,64%, in conditiile in care produsul intern brut a inregistrat o crestere de 6,5% pe primul semestru, cu un punct peste nivelul prognozat.
"Totodata, s-a stabilit pastrarea salariului minim pe economie la nivelul actual si continuarea reformelor structurale, in special prin privatizarea Petrom si a distributiilor de gaze. La nivelul bancii centrale, masura a vizat majorarea rezervelor minime obligatorii aferente depozitelor in valuta", mai spune guvernatorul.
Seful bancii centrale considera ca in acest context, BNR se p oate concentra mai mult pe problema stabilitatii preturilor, fara a neglija insa pozitia externa.
Astfel, BNR inclina sa lase grija mentinerii echilibrului extern mai mult in seama politicii fiscale.
Politica fiscala va avea insa de suportat presiuni in crestere in anii urmatori, avand in vedere in primul rand costurile legate de contributiile la finantarile de preaderare si mai apoi la bugetul comunitar. De asemenea, bugetul poarta povara unui sistem de asigurari sociale in mare dificultate, conditii in care ramane de vazut in ce masura ajustarea deficitului de cont curent va putea fi lasata pe seama bugetului public.
Mugur Isarescu arata insa ca desi deficitul extern in semestru I a s-a situat peste cel din anul precedent (ajungand la 1,64 miliarde de euro), a fost "evident mai bine finantat, in timp ce rezerva BNR a depasit 10 miliarde de euro".
Care au fost sursele de finantare a deficitului de cont curent?
"Aceasta finantare vine din trei directii. Una dintre ele o reprezinta continuarea remiterillor romanilor care lucreaza in strainatate. Este vorba de sume mari si in cresetere. In acelasi timp, avem un volum mai mare a investitiilor directe, corelat, e adevarat, si cu aceste privatizari majore. Mai exista, de asemenea, o subgrupa a investitiilor directe reprezentata de investitiile imobiliare cu o dinamica impresionanta, care va continua cativa ani de acum inainte", afirma guvernatorul.
El mizeaza pe dinamica incurajatoare a exporturilor, care inca reuseste sa tina pasul cu cresterea importurilor.
"Din datele preliminare, in luna iulie, exporturile au avansat cu 22% fata de iulie 2003, iar in primele sapte luni valoarea marfurilor vandute in strainatate a depasit cu aproximativ 20% nivelul din perioada comparativa de anul trecut. Dinamica importurilor ramane inca peste exporturi cu 1 - 2 puncte procentuale, insa diferenta s-a restrans semnificativ", isi motiveaza Isarescu optimismul.
El spune ca BNR nu mai este ingrijorata, ci doar preocupata de deficitul extern.
"BNR isi va diminua preocuparea atunci cand investitiile straine directe vor arata o crestere pe termen lung si nu majorari legate de o privatizare sau alta. In acelasi timp, e adevarat ca se observa o cresetere a investitiilor de tip greenfield, dar dorim o confirmare a datelor", afirma guvernatorul.
Trebuie sa pregatim opinia publica asupra faptului ca pe noi ne intereseaza inflatia", afirma Isarescu.
Dobanda, principal instrument de politica monetara
Rolul dobanzii in masurile de politica monetara a BNR va spori, devenind treptat principalul instrument", afirma Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.
Aceasta modificare se va produce in contextul trecerii "treptate" la un regim de tintire directa a inflatiei.
Ce va insemna aceasta in viziunea guvernatorului?
"O prima modificare o reprezinta mai buna comunicare cu publicul, care va fi asigurata si prin rapoartele tremestriale asupra inflatiei", spune Isarescu.
El afirma in acelasi timp ca "noul cadru de politica nu este fundamental diferit fata de ce am facut pana in prezent".
"Despre aceasta trecere treptata la tintirea inflatiei se vorbeste din 2000 - 2001. Era normal ca atunci cand apare noua lege, care stabileste unicitatea obiectivului BNR - stabilitatea preturilor, sa ne conformam", explica Isarescu optiunea privind tintirea inflatiei.
In acest sens, el arata ca incepand de anul viitor, BNR va avea o preocupare mai redusa in privinta conturilor externe - derivata atat din obiectivul bancii centrale, dar si din nivelul mult mai confortabil al rezervei valutare, care da o credibilitate sporita - si, astfel, o flexibilitate mai mare a cursului de schimb. "BNR avertizeaza de mai bine de un an ca nu va mai utiliza cursul pentru stimularea exporturilor, pentru ca o asemenea masura intra in conflict cu obiectivul de stabilitate a preturilor. Crede cineva ca, in conditiile importantei crescande a fluxurilor de capital, am putea ramane cu o tintire implicita a cursului fara riscuri mai mari?", mai spune Isarescu.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
