Prima pagina

Capcana investitiilor in valuta

30.03.2005, 00:00 12

Nici unul din fondurile de investitii unit-linked, denominate in euro sau dolari, administrate de companiile de asigurari, nu a avut in ultimii doi ani randamente in lei mai bune decat cele oferite de un simplu depozit bancar in lei. Mai mult, jumatate din aceste fonduri nu au acoperit nici macar inflatia intre ianuarie 2003 si ianuarie 2005.


Cauza este intarirea leului fata de euro si dolar, dar si randamentul destul de slab al pietelor financiare externe in aceasta perioada.


Dupa cum se vede in graficul alaturat, randamentele in lei atinse de fondurile unit-linked administrate de cele trei companii de asigurari care vindeau astfel de polite si acum doi ani (intre timp au mai aparut si alte companii care ofera aceste produse) sunt situate intre -6,9% si +73,4%. Ambele extreme apartin unor programe de investitii administrate de ING Asigurari, cresterea maxima apartinand fondului mixt in lei, cu investitii in actiuni. Explicatia este ca in aceasta perioada bursa (indicele BET) s-a triplat.


Astfel, doar fondurile de investitii care au investit pe piata romaneasca in plasamente bancare sau titluri de stat in lei au avut randamente apropiate de cele oferite de depozitele bancare.  In rest, nici o combinatie de instrumente financiare externe - obligatiuni guvernamentale sau corporatiste, actiuni europene sau americane - nu a avut un randament mai bun decat activele romanesti. Iar la aceasta s-a adaugat evolutia euro si a dolarului fata de leu, care a micsorat si mai mult rezultatele.


Pana in 2003, scaderea leului fata de valutele straine era o axioma. Ca urmare, cel mai bun mijloc de protectie a economiilor pareau sa fie valutele straine. Iar cand a fost vorba si de fonduri denominate in dolari sau in euro cu investitii in active externe - obligatiuni, actiuni - mirajul a fost si mai mare. Dar din 2003 incoace, dolarul a inceput sa se aprecieze chiar in valoare nominala fata de euro, iar de anul trecut a venit randul euro.


In cazul fondurilor unit-linked, riscul investitional apartine clientului. In schimb, el are dreptul de a vinde din unitatile de fonduri sau de a cumpara unitati de fonduri oricand, exact ca in cazul unor unitati de fonduri mutuale.


Politele unit-linked, adica politele de asigurari de viata legate de investitii, un instrument financiar destul de nou si complicat pentru piata romaneasca, au fost puternic promovate ca un mijloc de investire pe termen lung de catre companiile de asigurari. In lipsa fondurilor de pensii private, asiguratorii au impus pe piata produse de asigurari de viata astfel modificate incat sa functioneze aproape ca niste produse de pensii private, pe care le-au si numit ca atare.


La aceasta s-a adaugat si reticenta clientilor de a cumpara asigurari simple de deces. In cazul acestora, asiguratul primeste, in schimbul primei, garantia ca in caz de deces compania de asigurari va plati o suma asigurata de circa 200 de ori mai mare (de exemplu, pentru o persoana de 30 de ani, la o asigurare pe 10 ani cu o prima anuala de 100 de euro). In acest caz insa, la sfarsitul perioadei asigurate clientul nu mai primeste nimic insa inapoi de la compania de asigurari. El a platit practic 1.000 de euro in aceasta perioada (in exemplul de mai sus 10 ani) pentru a avea garantia ca beneficiarii indicati de el in polita vor primi suma asigurata (in cazul nostru 20.000 euro). Tocmai acest fapt, ca dupa ce expira perioada de asigurare clientul nu primeste nimic in caz de supravietuire, a indreptat oamenii catre asigurarile mixte de viata sau cu investitii. Acestea sunt insa mult mai scumpe, pentru ca trebuie acoperit si riscul de supravietuire. In acest moment exista probabil peste 200.000 de persoane care contribuie pentru pensii private si care sunt atente la evolutia fondurilor unit-linked.


Companiile de asigurari explica evolutia mai slaba a fondurilor decat depozitele bancare prin perioada scurta de raportare. Astfel de investitii sunt recomandate pe perioade lungi de timp, de trei, cinci sau sapte ani, in functie de instrumentele financiare in care s-a investit, afirma companiile.
sorin.pislaru@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO