Dupa ce au investit in instrumente financiare legate de piata ipotecara americana, autoritatile dintr-un oras norvegian nu mai au bani pentru finantarea serviciilor publice.
Narvik - un oras norvegian de numai 18.000 de locuitori, aflat la 250 de kilometri sub Cercul Polar - este una dintre cele mai surprinzatoare victime ale crizei subprime, scrie The Guardian.
Narvik si alte cateva comunitati norvegiene au pierdut zeci de milioane de dolari investiti in instrumente financiare complexe legate de piata imobiliara americana. Asta inseamna ca Narvik, unul dintre principalele teatre de lupta din cel de-al doilea razboi mondial, are de infruntat o perioada extrem de dificila in incercarea de a-si finanta cheltuielile publice.
"Se vor efectua reduceri importante in cazul bugetelor alocate pentru sistemul de sanatate, pentru educatie si pentru activitatile sportive", spune Torgeir Traeldal, consilier local din partea partidului de opozitie. "Oamenii nu inteleg ca turbulentele de pe piata internationala au un asemenea impact. Si au toate motivele sa fie furiosi", a adaugat el.
La baza actualei crize sta decizia autoritatilor locale de a investi peste 45 de milioane de dolari din fondurile publice in instrumente financiare emise de banca americana Citigroup. Aceste produse au fost achizitionate prin intermediul unei firme norvegiene de brokeraj, iar oficialii orasului spun ca nu au fost informati in legatura cu riscurile pe care instrumentele financiare le implicau. Multi dintre consilierii locali considerau chiar ca banii vor fi investiti intr-o serie de companii locale.
Insa, in momentul in care criza subprime a lovit vara trecuta, orasul a pierdut in jur de 35 de milioane de dolari, care se adauga altor datorii pe care comunitatea le avea.
Orasul si-ar putea primi inapoi o parte din banii pe care i-a pierdut, dar intr-un final datoriile totale pe care acestea le va acumula s-ar putea ridica la aproape 40 de milioane de dolari, adica o cincime din bugetul sau anual.
Spre deosebire de situatia Norhern Rock in Marea Britanie, guvernul norvegian a declarat ca nu va sprijini autoritatile din Narvik si nici celelalte orase norvegiene afectate de criza, argumentand ca autoritatile centrale nu raspund pentru deciziile gresite de gestionare a banilor, intreprinse la nivel local. Asadar oamenii din Narvik va trebui sa gaseasca alte metode de a-si acoperi pagubele provocate de criza financiara.
"Luam in calcul posibilitatea reducerii cheltuielilor publice cu 10% pe an pentru o perioada de patru ani", recunoaste Traeda. Iar in cautarea unei solutii, toate investitiile publice - precum construirea unor scoli noi - au fost intrerupte.
Multi dintre locuitorii din Narvik se tem acum pentru viitorul lor. Edvart Solvang, un profesor de 44 de ani, care lucreaza in Elvegaard, o comunitate restransa aflata la
35 de kilometri de centrul Narvikului, se teme ca scolile mici precum cea in care lucreaza vor fi chiar inchise pentru ca acelea mai mari, aflate in orase, sa poata fi sustinute.
"Copiii aici ar putea fi nevoiti sa mearga in Narvik pentru a studia, ceea ce inseamna ca in viitor nimeni nu va mai dori sa se mute in aceasta zona", a declarat el. "Astfel localitatea s-ar putea transforma intr-un loc in care nu mai traiesc decat batranii", a adaugat el.
"Va trebui sa platim cu totii pentru aceasta greseala a autoritatilor, ceea ce nu mi se pare deloc corect", spune Turid Rosvoll, o localnica in varsta de 61 de ani, adaugand ca "am doi nepoti si ma tem pentru ceea ce s-ar intampla". Ca majoritatea celor de aici, Rosvoll spune ca nu intelege cum de o asemenea criza a putut afecta o comunitate atat de mica.
Dar cum s-a putut intampla acest lucru? Unul dintre principalele motive este acela ca Terra Securities, firma de brokeraj care a intermediat tranzactia, nu i-a informat pe politicienii locali despre riscurile pe care le implica instrumentele financiare bazate pe ipoteci.
"Terra Securities i-a indus in eroare", a declarat Eystein Kleven, de la autoritatea norvegiana de supraveghere fiscala. Acesta a investigat cazul si a ajuns la concluzia ca politicienii din Narvik nu au fost informati ca in cazul in care instrumentele financiare ajung la mai putin de 55% din valoarea la care au fost achizitionate acestea sunt contabilizate in intregime ca fiind pierderi. "Firma de brokeraj nu a dezvaluit municipalitatii mecanismul exact al investitiilor efectuate. De fapt nu suntem siguri nici macar daca firma cunostea toate aceste detalii", a mentionat Kleven, care recunoaste de asemenea ca politicienii locali nu aveau nici un fel de experienta in acest caz.
Si asta in conditiile in care Citigroup spune ca asemenea instrumente sofisticate erau destinate investitorilor experimentati. Iar autoritatile din Narvik nu faceau cu siguranta parte din categoria acestor investitori. Pe piata financiara exista totusi o regula de fier: nu cumpara un produs pe care nu il intelegi.
Autoritatile financiare norvegiene au ajuns la concluzia ca vina pentru aceasta situatie este purtata de firma de brokeraj, care nu a respectat practicile de business si careia i-a fost retrasa licenta.
Municipalitatea a avut incredere in firma de brokeraj in asa masura incat nici macar nu a mai verificat informatiile care i-au fost furnizate, potrivit unei anchete efectuate de KPMG.
Autoritatile locale priveau firma drept consultantul financiar al orasului, ignorand astfel interesul firmei de a-si vinde produsele.
Pentru multi observatori insa, cazul Narvik nu face altceva decat sa demonstreze cat de integrata a devenit piata financiara globala si cat de repede se pot extinde turbulentele. Iar astfel locuitorii din orasul norvegian nu sunt afectati doar de deciziiile gresite luate de autoritatile locale, ci si de decizii mult mai indepartate de acestea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
