"Cartonas galben pentru Romania. Bulgaria merge fara probleme pe drumul spre UE. Aderarea Bulgariei la UE nu trebuie legata de cea a Romaniei". Rafalele trase foc cu foc dinspre Parlamentul European la sfarsitul saptamanii trecute in directia administratiei de la Bucuresti au readus pe tapet eterna problema: cum de bulgarii stau mai bine ca noi in raport cu UE, cand noi vedem (sau credem) ca ei stau, cel putin economic, mai prost ca noi?
Bulgaria, o tara de trei ori mai mica decat Romania, are un PIB pe locuitor mai mic decat al Romaniei, iar salariatii castiga in medie mai putin decat la noi, dar detine statutul de economie de piata functionala. Si asta inca din 2002, deci cu doi ani inaintea noastra, care speram sa-l "prindem" anul acesta.
Problemele Romaniei din administratie si justitie au extins intr-atat diferentele de perceptie, incat Comitetul pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului si Aparare din cadrul Parlamentului European a propus intr-un raport asupra Bulgariei adoptat la sfarsitul saptamanii trecute ca "timing-ul"(calendarul) aderarii Bulgariei sa nu mai fie legat de cel al Romaniei, asa cum s-a convenit pana acum. Cu alte cuvinte, aderarea Romaniei se va putea amana dupa 2007, data prevazuta pentru Bulgaria.
Raportul, impreuna cu cel asupra Romaniei, in care euro-parlamentarul Emma Nicholson a propus "reorientarea" strategiei de aderare, va fi discutat in plenul Parlamentului European pe 1 martie anul acesta. Dar de ce ar fi bulgarii mai tari ca noi?
"Bulgarii au luat din 1996 incoace masuri dure de reforma cu care noi n-avem cum sa ne comparam. Consiliul Monetar nu poate fi subestimat. Este un mecanism dur si care da rezultate. Daca noi am inceput cresterea economica in 2000, ei au inceput inca din 1997. Ei au invins inflatia din 1997, noi ne mai luptam si acum cu ea. Au si ei probleme cu privatizarea, dar diferenta substantiala este ca noi am preferat o strategie de reforma graduala", explica analistul economic Matei Paun.
Aruncata in vartejul unei inflatii de 1000% pe an ca urmare a nereformarii economiei, Bulgaria a adoptat in 1997 Consiliul Monetar, adica a legat moneda bulgara, leva de marca germana (acum de euro): 2 leva la euro. Astfel, inflatia si dobanzile s-au aplatizat si s-a obtinut macrostabilizarea. Consiliul Monetar preia practic atributiile Bancii Nationale de a bate moneda in functie de propriile strategii: masa de bani aflata in circulatie trebuie sa fie mereu la nivelul rezervelor valutare. Daca nu intra valuta in tara, salariile sau pensiile trebuie reduse. Bulgaria a fost ghidata si sprijinita pe acest traseu de Germania.
La vremea respectiva, masura fost privita cu neincredere de autoritatile administrative si bancare de la Bucuresti, care au insistat permanent pe gradualitatea benigna a stilului romanesc.
Imaginea mai buna a Bulgariei la Bruxelles se datoreaza nu numai deciziei strategice (dar si dureroase) de a reduce inflatia dintr-o lovitura prin introducerea Consiliului Monetar, dar si echipei de tehnocrati de care dispune premierul bulgar, care actioneaza din doua directii: eficienta superioara in administrare si imagine externa mai buna.
Mostenitorul coroanei regale a Bulgariei, regele Simeon de Saxe-Coburg Gotha,
s-a intors dupa 50 de ani de exil ca prim-ministru si s-a inconjurat de oameni tineri scoliti si cu experienta de munca in strainatate.
De exemplu, Ministrul Muncii a studiat la Academia de Management la Munchen, Ministrul Transporturilor si Comunicatiilor la State University of New York, Ministrul Finantelor la Cambridge (a fost vicepresedinte la Merryll Lynch pe Emerging Marktes), negociatorul-sef pentru Integrarea Europeana la Georgetown University (SUA) iar ministrul administratiei publice a urmat studii de finante publice la Universitatea North-Carolina (SUA).
"Chiar daca la nivel de realitate elementele sunt discutabile, la nivel de impresie faptul ca interlocutorii sunt oameni scoliti in strainatate, de un anumit nivel, creeaza o imagine buna, atat pentru organismele europene, cat si pentru presa internationala", mai explica Matei Paun.
Dar nu numai imaginea face diferenta.
Chiar daca stam mai bine la PIB-ul pe cap de locuitor, datele arata ca bulgarii traiesc mai bine ca noi: speranta de viata la nastere este cu un an mai mare la sud de Dunare, iar mortalitatea infantila este 13,7 decese la 1000 de nasteri vii, fata de 18,4 in Romania. Si forta de munca este mai apta de integrare: la noi 4 din 10 persoane active lucreaza in agricultura, fata de doar 2,6 in Bulgaria.
In esenta, diferenta dintre Bulgaria si Romania consta mai mult in capacitatea de autoevaluare: sa stii cum stai ca sa stii unde sa ajungi.
"Bulgarii sunt perceputi inaintea noastra pentru ca ei traiesc o realitate <<mai reala>>, ca sa spun asa. Noi ne ascundem in spatele inflatiei, avem o politica schimbatoare in relatiile cu UE si Statele Unite, facem moratoriu asupra adoptiilor dar nu-l respectam, inducem in general o perceptie de instabilitate. Si ei au lacune si lipsuri, dar au o aparenta de omogenitate si de disciplina ", mai spune analistul Matei Paun.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
