Romania se confrunta cu riscul ca inflatia sa creasca, in loc sa scada, iar deficitul de cont curent sa se adanceasca si mai mult, in conditiile in care actualele politici fiscale si monetare ale autoritatilor nu ajuta la reglarea derapajelor, este concluzia misiunii FMI, care a anuntat ieri incetarea acordului incheiat cu Romania in iulie 2004.
Este pentru prima oara dupa anii ''90 cand Romania esueaza intr-un acord cu institutia financiara internationala.
"Prin abandonarea acordului, FMI da semnalul ca nu este de acord cu starea generala a politicilor macroeconomice ale autoritatilor. Avem o responsabilitate fata de comunitatea financiara internationala de a face o evaluare corecta", a declarat ieri negociatorul-sef Emmanuel van der Mensbrugghe. El a iesit in premiera intr-o conferinta de presa, tinuta la BNR, pentru a semnala opinia Fondului in privinta situatiei economice din Romania, spre deosebire de anii trecuti, cand vizitele cele mai importante se incheiau cu un scurt comunicat. Ruperea acordului si-a facut repede simtite efectele pe pietele financiare.
Pe piata valutara, euro a inregistrat ieri o crestere substantiala de 0,0248 lei, depasind pragul de 3,6500 lei. Astfel, la nivelul lunii octombrie, euro s-a apreciat cu 2,7%, depasind orice castig obtinut din dobanda la lei. Ieri, piata s-a deschis in crestere, dupa care a urmat o scadere, avand in vedere ca unii investitori au dorit sa-si marcheze o parte din profit, insa dupa ce au aparut primele stiri referitoare la FMI, euro a reinceput sa urce. Dealerii se asteapta ca acum sa creasca si dobanzile la lei, avand in vedere ca BNR este fortata sa inaspreasca politica monetara pentru a tine in frau inflatia.
Pe piata bursiera, principalele actiuni au scazut substantial. Rompetrol Rafinare a inregistrat cea mai mare scadere, de 5%, finalul de sedinta fiind marcat de vanzari puternice, pe un pret in scadere. Petrom a pierdut 1,7%, iar indicele SIF-urilor a scazut tot cu 1,7%. Intr-o singura zi, capitalizarea pietei a scazut cu circa 270 de milioane de euro. Justificand esecul negocierilor, Emmanuel van der Mensbrugghe a spus pe un ton dur ca politica fiscala si politica monetara sunt dominate in prezent de incertitudini, concentrandu-se doar asupra unor actiuni pe termen scurt.
"Este o lipsa de coordonare intre aceste politici, iar bietii nostri prieteni din BNR au dificultati mari in a mai lupta cu inflatia", a afirmat oficialul FMI.
Expertii Fondului si-au exprimat "ingrijorarea majora" fata de posibilitatea ca guvernul sa dea drumul cheltuielilor in ultimele trei luni ale anului, dupa ce la sfarsitul primelor trei trimestre a inregistrat un excedent bugetar de 0,8% din PIB.
"Intelegem ca guvernul lucreaza la o rectificare bugetara prin care urmeaza sa se ajunga la deficitul de 1% din PIB. Nu cunoastem parametrii acestei rectificari, dar daca are loc o asemenea crestere a cheltuielilor, vor aparea presiuni inflationiste care s-ar putea propaga si in primele luni din 2006", a spus Van der Mensbrugghe. In acest context, el considera ca BNR are o problema de credibilitate privind angajamentul de tintire a inflatiei.
Astfel, conform estimarilor FMI, inflatia pe anul in curs ar urma sa urce la 8,5%, fata de o tinta initiala a BNR de 7%, in timp ce proiectia pentru 2006 este 6,5%, fata de tinta BNR de 5%, cu conditia ca intre timp sa fie adoptate masuri de reducere a cererii de consum.
FMI considera inadmisibil ca in ciuda unei aprecieri a leului cu circa 15% fata de euro in decurs de un an, inflatia sa scada cu mai putin de un punct procentual.
"Cand leul se apreciaza cu 15% te astepti la o scadere mai mare a inflatiei, pe seama ieftinirii importurilor, insa nu am vazut asa ceva, drept dovada a faptului ca economia este supraincalzita, iar cererea de consum foarte puternica incurajeaza mentinerea unor preturi ridicate", a aratat negociatorul FMI.
Dincolo de efectele introducerii cotei de impozit pe venit si pe profit la nivelul de 16%, care, potrivit FMI, a provocat o scadere a veniturilor bugetare cu 1% din PIB, misiunea Fondului vede drept o sursa importanta de derapaj al cererii de consum majorarile salariale in sectorul bugetar: de patru ori in perioada octombrie 2004 - octombrie 2005. "Este dificil de redus inflatia cu o asemenea crestere salariala. Credem ca salariile in sectorul bugetar ar trebui majorate numai o data pe an si cu o singura cifra", spune Emmanuel van der Mensbrugghe, aratand ca nu a remarcat ca guvernul sa fi aplicat reforme structurale in sectorul public care sa fi permis cresteri salariale mai mari, bazate inclusiv pe castiguri de productivitate in zona serviciilor publice.
"Este, poate, cea mai rea veste, din punct de vedere economic pe care poate sa o primeasca Romania, dupa Raportul de tara, care, in ce priveste criteriile economice, a fost destul de critic vizavi de politicile actualului guvern", a comentat fostul ministru al finantelor, Mihai Tanasescu.
Cat despre proiectul de buget pe 2006, FMI il considera o constructie fantezista, veniturile estimate fiind "in mod clar supraestimate".
"In structura bugetului vedem ca tot mai multi bani se duc pe pensii si salarii, fiind alocate resurse inadecvate pentru educatie, sanatate si infrastructura. Pentru imbunatatirea perspectivelor de crestere economica ale Romaniei, credem ca este imperativ ca aceste sectoare sa primeasca mai multi bani", a adaugat reprezentantul Fondului.
El a acuzat autoritatile ca au folosit tot pen-tru cheltuieli salariale economiile realizate de buget din reducerea cheltuielilor cu da-toria publica ca urmare a diminuarii acesteia cu veniturile obtinute din privatizare.
Vorbind despre necesitatea recalibrarii politicii monetare, negociatorul FMI a solicitat bancii centrale reunificarea dobanzilor sale, respectiv majorarea dobanzii de sterilizare pana la nivelul dobanzii de politica monetara anuntate de Consiliul de Administratie (7,5%).
"Din punctul nostru de vedere, BNR a redus in mod necorespunzator dobanzile incepand din luna august. In conditiile in care estimam o inflatie de 8,5% pentru sfarsitul acestui an, dobanzile actuale ale BNR sunt semnificativ real negative", a declarat Emmanuel van der Mensburgghe. El a explicat ca scaderea dobanzii BNR a antrenat ieftinirea creditelor in lei, ducand la cresterea cererii pentru acestea si ajungand la mentinerea unui exces de cerere de consum. "Este absolut necesar ca inflatia sa scada. Daca ramane la 8-9%, in timp ce inflatia in UE este de 2-2,5%, economia romaneasca va fi tot mai putin competitiva", a spus oficialul Fondului.
Nici BNR nu a scapat de critici
Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International a "deraiat", in pofida unor indelungate negocieri pentru a doua si a treia evaluare, pentru ca partile nu au ajuns la un acord in privinta deficitului bugetar pentru anul 2006 si a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice, se arata in pozitia oficiala a FMI data ieri publicitatii dupa ruperea acordului.
"In cadrul Acordului stand-by 2001- 2003 s-au inregistrat progrese considerabile in schimbarea cursului politicilor economice destabilizatoare din anii nouazeci. Romania a reusit sa isi creeze reputatia de promotor al unor politici macroeconomice sanatoase; increderea in perspectivele economice ale tarii a crescut, iar cresterea economica si investitiile au sporit", spun reprezentantii Fondului.
Potrivit acestora, actualul acord stand-by, aprobat in iulie 2004, a urmarit consolidarea acestor realizari in scopul crearii unui cadru macroeconomic sanatos pentru asigurarea unei aderari la UE line, fara probleme.
"Din pacate, dupa prima analiza a acordului, realizata in septembrie 2004, politicile economice s-au relaxat. In pofida unor indelungate negocieri in cadrul celor de-a doua si a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord, iar acordul se considera deraiat in acest moment", apreciaza oficialii FMI.
Competitivitate scazuta
Misiunea FMI impartaseste parerea Comisiei Europene conform careia este urgenta nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu cerintele unei economii europene moderne, cu o inflatie redusa.
"Cu actuala pozitie in materie de politici, Romania risca sa intre in UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice in crestere, servicii de sanatate si invatamant care se deterioreaza si importante decalaje in infrastructura materiala. Din discutiile avute, a reiesit cu claritate faptul ca autoritatile romane recunosc aceste probleme. Este nevoie insa de solide si imediate actiuni de politica", au mai spus reprezentantii FMI.
Potrivit acestora, dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca in 2005. Cresterea economica si a productivitatii au inceput sa se incetineasca, in pofida rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionata de consum.
Ritmul de crestere al importurilor, care
l-a depasit pe cel al exporturilor, a inrautatit pozitia contului curent, datoria externa a crescut si, in pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflatia a ramas ridicata, ducand la o accentuata scadere de competitivitate.
In opinia misiunii FMI, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe termen mediu.
Un buget nerealist
Structura proiectului de buget pe 2006 contribuie in mica masura la rezolvarea pierderii de venit din 2005, datorata introducerii cotei unice de impozitare si estimata la aproximativ 1,5% din PIB (peste un miliard euro).
Frecventele modificari ale Codului fiscal au facut prea putin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranta in randul comunitatii de afaceri. Amanarea introducerii unor masuri de compensare a cotei unice de impozitare va afecta reducerea, necesara, a contributiilor sociale, care sunt ridicate.
Veniturile guvernamentale ca pondere din PIB sunt in Romania considerabil mai scazute decat cele din UE, inclusiv din cele 10 noi state membre. Sunt necesare resurse pentru imbunatatirea invatamantului, sanatatii si capitalului fizic, ca si pentru finantarea cheltuielilor legate de aderarea la UE.
"Desi recunoastem dificila sarcina a autoritatilor in elaborarea unui buget prudent, proiectul de buget pe 2006 este nerealist, astfel incat este probabil ca deficitul efectiv sa depaseasca cu mult tinta de 0,5% din PIB. Mai mult decat atat, relaxarea semnificativa prevazuta in politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflationiste si va submina sarcina deja dificila a BNR", au mai spus reprezentantii institutiei financiare internationale.
Scepticism in privinta inflatiei
Politica monetara se straduieste sa faca fata unor obiective care nu se suprapun.
"Recunoastem dificultatea ajungerii la un echilibru intre continuarea dezinflatiei si eliminarea stimulentelor pentru intrarile de fluxuri monetare datorate deschiderii contului de capital", spun oficialii FMI.
Cu toate acestea, misiunea este de parere ca BNR trebuie sa isi consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de tintire a inflatiei. Recenta relaxare a pozitiei monetare, cu rate ale dobanzii real negative, a contribuit la cresterea rapida a creditelor in lei. "Fara o schimbare de politica si sprijin puternic prin politica fiscala si salariala, este greu de vazut cum se va putea reduce inflatia. O astfel de combinatie de politici va contribui si la scaderea presiunii datorata folosirii in mare masura a aprecierii monedei interne ca principal instrument de combatere a inflatiei si va impiedica o pierdere accentuata de competitivitate in continuare", se mai arata in documentul Fondului.
Salarii prea mari pentru bugetari
Politicile salariale va trebui recalibrate in functie de nevoile unei economii europene cu inflatie redusa. Cu o inflatie de ordinul unei singure cifre, frecventele cresteri de salarii in sectorul public (nu mai putin de patru in ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pana la 50% fata de sfarsitul lui 2004, nu mai sunt corespunzatoare. Desi salariile in sectorul public sunt scazute, ritmul rapid al cresterilor salariale a contribuit, impreuna cu reducerea impozitului pe venit, la presiunile inflationiste.
"Recomandam ca pe viitor cresterile salariale in sectorul public sa reflecte mai bine cunostintele si calificarea personalului. In caz contrar, cheltuielile salariale vor creste, subminand obiectivul crearii unui serviciu eficient si modern al functiei publice si capacitatea de a absorbi fondurile europene", au mai spus reprezentantii FMI.
Pretul la gaze, mult in urma
Progresele in ceea ce priveste reformele structurale nu au fost uniforme. Privatizarile BCR si CEC au constituit puncte luminoase.
Si progresele in privatizarea sectorului energetic si restructurarea sectorului minier au fost incurajatoare. Insa reabilitarea sectorului de incalzire centralizata continua sa intarzie.
"Preturile la gaze au ramas si mai mult in urma angajamentelor luate fata de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile internationale", apreciaza oficialii Fondului.
Codul muncii, modificat degeaba
Amendamentele aduse Codului muncii nu sunt pe masura obiectivului de creare a unei piete a muncii flexibile si competitive. "Intarzierea reformei nu va duce decat la ajustari mai accentuate ulterior, ceea ce va face ca intreprinderile romanesti sa fie si mai putin pregatite sa faca fata concurentei aspre de pe piata UE", apreciaza oficialii FMI.
Acestia au apreciat ca se inregistreaza importante progrese in reforma justitiei, dar progresele in aplicarea masurilor specifice de combatere a coruptiei si imbunatatire a sistemului de conducere si administratie publica in cadrul Acordului au fost dezamagitoare.
Misiunea va reveni in Romania in ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe marginea Articolului IV, care sunt acum in intarziere.
Replica Ministerului Finantelor
La cateva ore dupa conferinta de presa a misiunii FMI, au venit si precizarile Ministerului Finantelor:
* In sistemul de sanatate s-a acumulat un volum foarte mare de arierate in anii 2003-2004, care amenintau sa pericliteze insasi functionarea sistemului sanitar. Descurajarea coruptiei a contribuit in buna masura la incetinirea cheltuielilor materiale in sistemul public.
* Anul 2005 a generat foarte multe provocari pentru Guvern. Valurile succesive de inundatii au grevat bugetul intr-o masura mare si in mod neasteptat. Multe dintre proiectele de investitii, in special in infrastructura, au fost intarziate.
* Aplicarea prevederilor unor legi adoptate in ultima parte a anului 2004 a dus la cresterea mare si brusca a salariilor in sectorul public, iar pe fondul aprecierii monedei nationale si al cresterii creditului de consum presiunile asupra deficitului contului curent extern s-au accentuat. Cu toate acestea, procesul de reducere a inflatiei a continuat.
* Rata unica de impozitare a veniturilor de 16% a condus la o reducere a veniturilor bugetare din impozitul asupra venitului persoanelor fizice, dar veniturile bugetare totale s-au majorat, in special datorita cresterii veniturilor din impozite indirecte, in special din TVA, care au crescut de la 7,3% din PIB in anul 2004 la 7,7% din PIB in anul 2005.
* Pentru a nu complica mediul de afaceri, Guvernul a evitat sa introduca noi taxe sau sa mareasca nivelul impozitelor existente. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
