Efectele cadourilor electorale nu pot fi temperate cu cresteri de 0,25% ale dobanzii de politica monetara. Vointa Bancii Nationale de stavilire a inflatiei, cu cresteri de dobanzi de 0,25%, in contextul asteptarilor de cresteri de 25% ale veniturilor populatiei a devenit inadecvata si risca sa discrimineze negativ firmele cu capital autohton. BNR este din nou in situatia de a incerca, de una singura, sa limiteze efectele perioadei electorale prin masuri de politica monetara. Primele semnale ale pietei par sa arate ca excesele din actiunile politicului in economia reala, pot fi contracarate mai degraba de masuri "procedurale" - tot in economia reala - care sa stavileasca creditarea excesiva a populatiei.
Altfel spus, excesele politicului din economia reala nu mai pot fi atenuate, in perioada urmatoare, de masuri "ortodoxe" de politica monetara.
Pentru a stavili cresterea cererii agregate, Banca Nationala a majorat deja dobanda de sapte ori consecutiv, fara rezultate semnificative. Dupa o aparenta reducere a ritmului de crestere a acesteia din ultima perioada (datorata mai degraba asteptarilor de scadere a pretului la imobiliar, in context international) datele publicate pentru ultima luna arata din nou o intensificare a ritmului de crestere a cererii agregate. Asteptarile create de politic, privind cresterea veniturilor populatiei, au devenit atat de puternice incat masurile de politica monetara de genul celei citate par inoperante.
Mai mult chiar, sunt menite sa aiba consecinte nefaste pentru mediul de afaceri.
Pe de o parte, vor fi afectate intreprinderile mici si intreprinderile cu capital autohton care nu au acces la linii de credit de genul celor garantate de firmele straine, cu filiale in Romania. Costul capitalului va discrimina din nou in mod sever in defavoarea intreprinderilor romanesti.
Pe de alta parte, in contextul realizarii asteptarilor privind cresterea economica sub influenta rezultatelor din agricultura, majorarea dobanzii de politica monetara va duce la o intarire artificiala a leului si va genera speculatii pe leu. Cei care pierd vor fi exportatorii, cu atat mai mult cu cat cererea pe pietele europene este in scadere datorita asteptarilor de instalare a recesiunii. In mod ironic, in aceasta toamna, vestile bune privind investitiile straine risca sa devina vesti rele pentru exportatori si implicit pentru deficitul de cont curent pe perioada imediat urmatoare.
Acest scenariu functioneaza deja in Ungaria, Polonia si Cehia, ale caror monede s-au intarit cu 9 - 10% de la inceputul anului sub influenta asteptarilor pozitive privind investitiile straine, cresterea economica si cresterea dobanzilor de politica monetara.
Asa cum mentiona The Economist in numarul din 16 iulie a.c., exista teama ca "intarirea monedelor nationale nu face decat sa mascheze puternicele presiuni inflationiste".
Altfel spus, si la noi Banca Nationala este pusa in situatia de a-si realiza obiectivul de inflatie bagand pomenile electorale sub presul intaririi monedei nationale in detrimentul exportatorilor si al capitalului autohton. In mediul de afaceri, exista speranta - data si de bunul dialog cu Banca Nationala - ca specialistii acesteia nu se vor refugia in solutia cea mai comoda si probabil cea mai costisitoare pentru capitalul autohton.
Florin Pogonaru este presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
