Misiunea FMI a parasit ieri Bucurestiul lasand pe masa guvernului un pachet de masuri de o austeritate accentuata de caracterul-surpriza al acestora: majorarea de la 1% la 10% a impozitului pe dobanzi si pe castigurile bursiere, majorarea accizelor - toate de la 1 aprilie, plus reducerea cheltuielilor publice cu peste o jumatate de miliard de euro.
Scopul? Reducerea deficitului bugetar cat mai mult spre un nivel de 0,4% din PIB, asa cum cere FMI, de la un nivel de circa 2,1% dupa actuala structura a veniturilor si cheltuielilor. Si cum s-a convenit ca majorarea cotei de TVA era o solutie prea riscanta, au fost cautate alte surse de venituri. Cea mai importanta a ramas majorarea accizelor la uleiuri minerale, tutun si alcool, cu trei luni mai devreme fata de termenul initial, respectiv de la 1 aprilie, in loc de 1 iulie 2005.
Marja de negociere a autoritatilor a fost sensibil ingustata de derapajul deficitului de cont curent pe 2004, estimat la 7,8% din PIB fata de un prag tolerabil de 6%.
In aceste conditii, guvernul s-a angajat sa ia masuri pentru reducerea deficitului extern cu cel putin un punct procentual, adica pana la 6,5-6,8% din PIB. Iar principala parghie o reprezinta acelasi deficit bugetar, strans din toate partile.
Celelalte obiective macroeconomice de baza convenite cu FMI vizeaza o crestere economica de 5,5% si incadrarea intr-un nivel al inflatiei de 7%.
In conditiile in care exista foarte multe masuri de adoptat si prea putine certitudini, echipa de experti ai Fondului urmeaza sa revina la Bucuresti la inceputul lunii martie, pentru a se convinge de vointa guvernului de a respecta cele convenite. Pana atunci, trebuie efectuata si o prima rectificare a bugetului pe 2005, pentru a demonstra ca vor fi puse in practica masuri concrete de reducere a cheltuielilor. Cu circa 580 milioane de euro, reprezentand taieri de subventii, imprumuturi externe, alte cheltuieli materiale si cu servicii pentru institutii publice.
De-abia in martie ar urma sa fie definitivata si scrisoarea suplimentara de intentie prin care autoritatile vor solicita ajustarea programului economic din acordul cu FMI.
La incheierea actualei runde de negocieri cu Fondul, premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca in mandatul fostului Cabinet, in principal in 2004, au fost inregistrate "serioase si grave derapaje" de la masurile convenite cu FMI, transpuse in practica inclusiv prin majorarea salariilor peste limitele stabilite, ceea ce a condus la o crestere excesiva si nesustenabila a consumului si la un deficit de cont curent pe anul trecut estimat la 7,8% din PIB.
Capitolul de cheltuieli bugetare este supus unor presiuni si din cauza faptului ca salariul minim pe economie, stabilit prin hotarare de guvern la 3,1 milioane lei, a fost ridicat in contractele colective de munca semnate la nivel national la un nivel de 3,3 milioane lei, a mai explicat Tariceanu.
Pentru a se incadra in limitele de cheltuieli pentru acest an, Guvernul va aproba bugetele de venituri si cheltuieli ale societatilor monitorizate de FMI cu un plafon de crestere salariala de maximum 4% si va introduce principiul disciplinei fiscale la nivelul tuturor contribuabililor, printr-un set de masuri privind sanctionarea evaziunii fiscale.
Desi creeaza multa emotie din cauza elementului surpriza, toate majorarile de impozite convenite cu FMI nu vor aduce la buget decat un plus de 0,2% din PIB, potrivit calculelor Ministerului Finantelor, in timp ce cheltuielile publice vor fi reduse cu sume reprezentand 1,2% din PIB.
Pe de alta parte, majorarile de impozit pe dobanzi si castiguri de capital tind spre o uniformizare a taxelor la nivelul de 16%, astfel incat asa-numita cota unica de impozit sa acopere intr-adevar toate sursele de venit, conform principiului pe care se bazeaza. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
