Fondul Monetar International (FMI) nu va incheia un nou acord cu Romania decat cu conditia indeplinirii unui set de masuri concrete de reforma inainte ca boardul institutiei sa ia in discutie proiectul.
Aceasta conditionare a rezultat ca unul din invatamintele esecurilor anterioare in relatia cu Bucurestiul: fara conditionari stricte, nu exista actiune de reforma.
Misiunea Fondului care s-a aflat la Bucuresti in ultimele saptamani le-a prezentat autoritatilor proiectul raportului de evaluare a eficientei programelor economice negociate in ultimii 14 ani, care urmeaza sa fie discutat de Consiliul Directorilor FMI pe 22 martie.
Potrivit raportului, 1997 este singurul an in care Romania a facut cu adevarat reforma structurala. De altfel, expertii FMI au constatat ca unul din motivele eficientei reduse a programelor institutiei pentru Romania a fost tocmai lipsa concentrarii masurilor stabilite de acestea pe reformarea structurii economiei. Comparativ cu celelalte tari din regiune, inclusiv Bulgaria, FMI a inregistrat in Romania cea mai slaba performanta, ceea ce i-a facut pe anumiti membri ai boardului sa ridice problema rostului negocierii de noi programe.
Uniunea Europeana doreste insa ca FMI sa continue monitorizarea economica a Romaniei, in conditiile in care birocratii sai ar avea nevoie de prea mult timp pentru a prelua aceasta misiune si a intra in maruntaiele probleme economice specifice cu care se confrunta Romania.
In acelasi timp, FMI nu are nici un interes in a oferi guvernului Nastase un cec in alb de credibilitate a politicii economice, drept pentru care va amana aprobarea unui nou acord atat timp cat va fi nevoie pentru a obtine indeplinirea preconditiilor cerute.
Ramane insa de vazut daca executivul va fi pregatit sa incheie un acord in luna mai, de exemplu, ceea ce i-ar aduce pe cap o prima misiune de evaluare tocmai in prag de alegeri. La nivel declarativ, guvernul Nastase pledeaza acum pentru un acord cu FMI pe o perioada mai lunga, care sa acopere si intervalul 2005-2006, pana la aderare, si nu de circa un an, cum se vehicula. Acordul prelungit ar trebui sa functioneze ca o ancora care sa compenseze slabiciunea autoritatilor in a continua reforma.
In perspectiva unui nou acord, FMI insista pe o si mai mare comprimare a deficitului bugetar, pe care Ministerul Finantelor l-a adus la 2,3% din PIB la sfarsitul lui 2003. De asemenea, cere garantii pentru controlul strict al salariilor in sectorul de stat, aratand ca orice derapaj in cele doua segmente arunca in aer tinta de inflatie de 9%, atat timp cat deficitul extern va fi greu de tinut in frau.
Dupa 1990, Romania a semnat sase acorduri cu FMI, dintre care numai ultimul a fost cu greu dus pana la capat. Iar dintr-o finantare totala disponibila de circa 2,8 miliarde de dolari, guvernele care s-au succedat au aplicat atatea masuri de reforma convenite cat sa poata trage ceva mai mult de jumatate din aceasta suma.
Neven Mates, care a detinut timp de patru ani pozitia de negociator-sef al FMI in relatia cu Romania, isi incheie astazi ultima vizita la Bucuresti in aceasta calitate, negocierile pentru viitorul acord urmand a fi reluate in aprilie, cu un nou sef de misiune.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
