Guvernatorul BNR Mugur Isarescu nu este ingrijorat de perspectiva ca dobanzile platite de banci la depozitele in lei sa devina real negative, adica nivelul castigului adus sa nu mai acopere inflatia.
"Dobanda este determinata de raportul cerere-oferta (n.r. - de bani), nu doar de inflatie. Daca este oferta mare, e normal ca dobanda sa scada", afirma Isarescu.
In ultima perioada, mai multe banci, intre care ABN Amro, HVB, ING, UniCredit sau chiar CEC au coborat dobanzile bonificate la depozite sub pragul de 10% pe an. La sfasitul lunii februarie, inflatia s-a mentinut la 8,9%, insa presiunile de crestere s-ar putea manifesta din aprilie, in urma majorarilor de tarife la utilitati si de accize.
In acelasi timp, Mugur Isarescu a declarat ca incurajeaza bancile care au inceput sa practice dobanzi de 12% la credite si vorbesc de perspectiva unor noi scaderi.
Guvernatorul afirma ca banca centrala este pregatita sa apeleze si la parghia dobanzilor pentru a contrabalansa eventuale oscilatii extreme ale cursului de schimb. "Daca ies capitaluri brusc, cursul se depreciaza si creste dobanda. Din acest motiv am lasat dobanda pietei sa se decupleze de dobanda de politica monetara", spune Isarescu.
BNR a hotarat la sfarsitul saptamanii trecute reducerea dobanzii de politica monetara de la 15,75% pe an la 14,5%.
Desi a fost un pas mare de scadere, nivelul acestei dobanzi-plafon a ramas la peste cinci puncte procentuale deasupra randamentului adus de depozitele atrase de BNR in operatiunile de sterilizare.
In acest context, se contureaza perspectiva ca dobanzile sa inregistreze si reveniri, dupa scaderea rapida acumulata in decurs de cateva luni.
De la inceputul anului, dobanzile de pe piata monetara au inregistrat caderi de pana la zece puncte procentuale, in conditiile in care BNR a lasat mai multa lichiditate disponibila. Si ca prin minune, piata romaneasca a ajuns in numai cateva luni la niveluri de dobanzi intalnite pe pietele vecine, mult mai dezvoltate.
Numai ca aceasta comprimare a dobanzilor - greu de anticipat spre sfarsitul anului trecut, cand se construiau bugetele pe 2005, face si victime: una dintre acestea este CEC, institutie bancara ale carei plasamente sunt concentrate in proportie de peste 80% in depozite la BNR si titluri de stat, in conditiile in care creditarea inca detine o pondere nesemnificativa in bilant. Iar randamentul din ce in ce mai scazut adus de aceasta categorie de plasamente strica serios socotelile celor care s-au bazat pe ipoteza unei scaderi mai lente a dobanzilor.
Si astfel, scaderea dobanzilor devine o a doua sursa de presiune pentru restructurare fortata, pe langa aprecierea leului, avand in vedere ca plasamentele clasice la BNR si in titluri de stat nu mai aduc castigurile consistente de altadata. Iar pentru CEC, de exemplu, nu ramane decat sansa unei Pana sa vedem o revenire a dobanzilor, intrarile de valuta din ce in ce mai consistente preseaza in directia mentinerii tendintei de apreciere a leului. Guvernatorul Isarescu apreciaza ca n-ar fi exclus ca totalul capitalurilor straine care vor intra anul acesta in Roma-nia sa atinga 15 miliarde de euro, dupa ce in 2004 s-au strans circa 12 miliarde.
"Toti acesti bani nu au decat doua directii: fie se duc in rezerva, fie intr-o apreciere si mai mare. Rezerva acopera deja cinci luni de import. Unde sa se mai duca?", se intreaba retoric seful BNR, aratand ca rezerva valutara reprezinta in cele din urma bani imobilizati, cu costuri mari.
Pe de alta parte, guvernatorul spune ca aprecierea leului trebuie sa fie sustenabila, adica sa nu creeze un potential de variatii bruste si ample. El apreciaza ca piata a conturat un camp de variatie a cursului intre 36.000 si 41.000 de lei/euro. Isarescu admite insa ca si o marja relativ mica, de +/- 6%, "eventual validata de piata", poate fi dureroasa pentru ca nu pot fi facute calcule precise.
"Pana se va contura un curs central - in opt-noua ani, cand ne vom mai apropia de trecerea la euro - oscilatiile sunt de neevitat", a declarat Mugur Isarescu, la o conferinta privind liberalizarea contului de capital, organizata de FinMedia.
El spune ca trebuie gandit la nivelul intregii economii care este cursul de schimb sustenabil. "Nu negam marjele pietei, dar nici nu le aparam", a declarat guvernatorul BNR. Isarescu a adaugat ca potentialul de interventie al bancii centrale trebuie sa fie vizibil.
Vorbind despre riscurile pe care le implica liberalizarea deplina a contului de capital, seful bancii centrale a mentionat si aprecierea leului, cu impact asupra deficitului de cont curent - deja vizibil in ultima parte a lui 2004. El a aratat insa ca, in acelasi timp, aprecierea are un impact favorabil asupra dezinflatiei - de asemenea demonstrat cu brio in ultimele luni, dar si a convergentei reale - adica indicatorii privind starea economica arata din ce in ce mai bine exprimati in euro, fiind diminuat decalajul altminteri enorm si foarte greu de recuperat doar prin simpla crestere economica. Pe de alta parte, salariile in euro sau dolari cresc pe nesimtite ca urmare a aprecierii cursului, afectand competitivitatea companiilor romanesti.
Guvernatorul sustine mai departe ca aprecierea leului este de dorit, inclusiv datorita faptului ca valoarea tuturor activelor creste, desi spune ca in ultimele patru luni a primit mai multe amenintari decat in toti cei 14 ani in care a detinut sefia bancii centrale.
"Principalul beneficiu al liberalizarii este ca Romania se va schimba foarte repede sub presiunea capitalului strain, care va fi alocat celor mai productive utilizari", afirma Isarescu.
Trebuie mentinuta o politica fiscala prudenta
Una dintre solutiile de atenuare a riscurilor legate de liberalizarea contului de capital este buna corelare a momentului liberalizarii cu politica fiscala, care trebuie mentinuta prudenta, afirma Mugur Isarescu.
El a aratat importanta prevalentei investitiilor straine directe in finantarea deficitului curent - realizata cu prisosinta in 2004, cand s-a inregistrat o acoperire de 102%.
Guvernatorul a spus insa ca tabloul premiselor cresterii in continuare a investitiilor straine directe apare astazi ca fiind in contradictie cu ceea ce se intampla concret, mentionand nevoia asigurarii unui cadru fiscal stabil, predictibil si uniform, coerenta si stabilitatea cadrului legal in ansamblu, reducerea incertitudinilor mediului economic, incepand cu stabilitatea preturilor, reforma administratiei publice si imbunatatirea infrastructurii.
"Am fost total impotriva cresterii TVA"
Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat ca s-a opus propunerii FMI ca guvernul sa apeleze la majorarea cotei de TVA pentru a avea certitudinea strangerii unor venituri mai mari la bugetul de stat.
"Am fost total impotriva cresterii TVA", a spus Isarescu, aratand ca o asemenea masura ar fi provocat o presiune inflationista care ar fi impus o apreciere foarte puternica a leului.
"Si atunci ar fi fost un adevarat tsunami al restructurarii in economie", afirma guvernatorul.
El spune ca din nivelul inflatiei de 7%, stabilit pentru acest an, 3,5% reprezinta ajustari ale preturilor administrate, legate de integrarea in Uniunea Europeana si concretizate in majorarea accizelor si tarifelor la utilitati.
Guvernatorul afirma ca discutia cu FMI se concentreaza pe pierderea de venituri la buget indusa de reforma fiscala si care "se pare ca este mai mica" decat se estima.
Seful BNR apreciaza ca economia va inregistra anul acesta un ritm de crestere de 6%, ceea ce ar asigura venituri suficiente la buget, insa FMI are o prognoza de 5,2%, considerand ca 6% ar reprezenta un nivel de supraincalzire.
Diferentele de perceptie dintre FMI si partea romana pornesc si de la faptul ca structura evaluarii Fondului incepe cu dezechilibrul extern, in timp ce pentru autoritati este prioritara inflatia, apoi cresterea economica sustenabila, pentru realizarea convergentei reale, reforma structurala necesara absorbtiei fondurilor europene si de-abia la urma dezechilibrul extern. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
