Demararea negocierilor privind alocarea cotelor de productie din agricultura si industria alimentara alocate Romaniei dupa aderarea la UE a inceput, deja, sa provoace nemultumiri in randul unor producatori.
Cotele vor fi impartite in functie de productiile fiecarui jucator din perioada de referinta 1998-2002 iar actuala alocare va avea efecte asupra afacerilor acestora pentru urmatorii 10 ani de dupa momentul aderarii. Intrarea pe piata a unor noi jucatori dupa momentul aderarii va fi foarte dificila, putand fi realizata prin intermediul achizitiilor sau fuziunilor cu un jucator deja existent pe piata.
Producatorii nu stiu inca care sunt modalitatile exacte de impartire a productiei si cer urgentarea alocarii cotelor.
Cele mai sensibile domenii, care s-au conturat pana in acest moment, sunt zaharul, laptele si tutunul.
Primul dintre acestea i-a impartit pe producatori in doua tabere, a celor care produc zahar din sfecla de zahar si a celor care rafineaza zahar brut din trestie de zahar importata.
Romania a negociat cu UE o cota de productie de 440.000 de tone zahar pe an ( circa 180 de milioane de euro), din care 109.000 de tone obtinut din sfecla de zahar, restul mai putin cele 9.000 de tone de izoglucoza (un zahar lichid obtinut din porumb si folosit in industria alimentara) fiind alocat pentru zaharul obtinut din trestie de zahar.
Conflictul se anunta cu atat mai ascutit cu cat la nivelul UE a fost demarata o reforma la nivelul producatorilor de zahar prin care vor fi reduse subventiile, iar pretul zaharului se va prabusi de la peste 700 de euro/tona la circa 450 de dolari/tona, cu putin peste cel de pe piata romaneasca. Modificari vor fi facute si la nivelul subventiilor alocate producatorilor de sfecla de zahar care vor primi o subventie injumatatita fata de anii anteriori, si ea comparabila cu cea primita de cultivatorii romani de sfecla de zahar. Problema cea mare este ca Romania va trebui in doar doi ani de zile sa-si tripleze productia interna de sfecla pentru a ajunge la cotele negociate cu UE.
"Nu inteleg de ce au inceput negocierile pe cotele de productie si nu se stiu nici regulile dupa care vom juca in anii urmatorii pentru ca jucatorii din aceasta industrie sa-si faca calculele pentru perioada post-aderare", spune Emilian Dobrescu, reprezentantul Agrana Romania, liderul pietei romanesti de profil. Agrana este un producator austriac, care detine 2 fabrici de zahar pe piata romaneasca si una de amidon si are afaceri anuale aici de circa 70 de milioane de euro.
Primele contacte pe marginea negocierilor au reusit sa imparta industria de profil in doua tabere: a celor care sustin ca fabricile de zahar ar trebui sa produca zahar atat din sfecla de zahar cat si din trestie de zahar pentru a fi rentabile si a doua, care se impotriveste acestui lucru si care solicita cote de productie care sa nu se bazeze exclusiv pe perioada de referinta (1998-2002) in urma careia a fost stabilita viitoarea productia a Romaniei, dorind sa ia in calcul si productia de anul trecut.
Unul dintre exponentii celei de-a doua categorii este Marr Sugar Romania , detinuta de Marat Safin un mogul rus cu o avere de circa 300 de milioane de dolari. Safin are afaceri si in industria de profil din Moldova si in urma cu circa un an a incercat sa urmeze modelul lui Roman Abramovici facand o oferta de cumparare pentru clubul englez de fotbal Manchester United.
Marr Sugar nu este membru al Patronatului Zaharului din Romania din cauza suspiciunilor care planeaza asupra acestei firme privind importul de zahar brut.
Adrian Majeru, directorul general al Marr Sugar Romania, spune ca asteapta ca firma sa sa primeasca o cota de 70-80.000 de tone de zahar.
Dobrescu spera ca negocierile pe marginea cotelor sa fie definitivate pana la mijlocul acestei luni pentru ca precontractele privind achizitia sfeclei de zahar pentru anul urmator sunt pe cale de a fi semnate iar jucatorii din industrie nu stiu cum sa-si planifice afacerile pe anii urmatori.
In industria laptelui negocierile pornesc de la o cota anuala semnata pe 3,3 miliarde de litri ( circa 230 de milioane de euro), desi initial se anuntase o cota de 5,2 miliarde de litri.
Florin Popescu, presedintele APRIL, o organizatie care grupeaza importanti producatori de profil, si-a exprimat nemultumirea fata de scaderea cotei alocate Romaniei.
"Am protestat dar degeaba. Pe de alta parte, la ora actuala, exista prea multi poli de decizie la nivelul autoritatilor care vor sa demareze negocierile fapt care bulverseaza jucatorii din industrie", afirma Popescu. El crede ca autoritatile sunt preocupate la acest moment mai mult de pregatirea alegerilor. Popescu spune ca in urma negocierilor va trebui ca laptele ce urmeaza sa fie prelucrat in industrie sa-l depaseasca pe cel de pe piata libera. "Acum este o situatie anormala in sensul ca exista mai mult lapte pe piata libera decat cel prelucrat la nivel industrial", afirma presedintele APRIL.
Jean Valvis, presedintele grupului LaDorna spune ca cota de lapte negociata cu UE este foarte buna. "Grecia sau Italia au negociat niste cote de lapte mici in raport cu consumul lor intern si acum sunt dependente de laptele venit din Germania sau Austria. Cota negociata cu UE este de trei ori mai mare decat laptele procesat acum in unitatile specializate", afirma Valvis.
Pe fondul unei ofensive fara precedent la nivelul UE impotriva producatorilor de tigarete, dar si a culturii de tutun care va duce, in scurt timp, la eliminarea completa a subventiilor pentru tutun si practic la mutarea acesteia spre Estul Europei, Romania a reusit sa obtina o cota de productie de doar 12.000 de tone/an (de trei-patru ori mai mica fata de productia din anii de glorie) mult mai mica fata de ce au obtinut bulgarii - 60.000 de tone - si fata de necesarul intern al Romaniei.
"Am fost cei mai slabi negociatori la nivelul UE in privinta culturii tutunului obtinand o cota de productie extrem de mica", spune Ioan Niculae, presedintele grupului InterAgro, unul dintre actionarii Societatii Nationale Tutunul Romanesc (SNTR) SA. El este proprietarul unei facilitati de procesare a tutunului la Zimnicea in care a investit circa 6 milioane de euro si unde are o capacitate de procesare de 18.000 de tone.
"In ultimii ani statul nu a dat nici un fel de importanta acestei culturi iar acum dezastrul care se prefigureaza este urmare a lipsei de atentie pentru tutun. Aceasta, din pacate, nu prea mai prezinta interes pentru fermieri. Este inexplicabil cum de autoritatile nu au vazut aceasta miscare care se profileaza acum la orizont si anume mutarea culturii de tutun catre est", sustine Niculae.
Gilda Lazar, Director Corporate Affairs JTI Romania, spune ca JTI nu foloseste tutun de pe piata interna motiv pentru care problematica cotei de productie a tutunului din Romania nu intra in atentia acestui producator de tigarete.
Deocamdata acestea sunt cele trei domenii care starnesc interes, insa nu este exclus ca, in urmatorii ani sa apara conflicte si la carnea de porc sau in alte parti.
"Deocamdata la carnea de porc nu sunt probleme pentru ca Romania a negociat o cota de productie de circa 7 milioane de capete (n.r. in fermele specializate se cresc acum circa 500.000 de porci) insa nu este exclus ca, dupa intrarea in forta a americanilor de la Smithfield pe piata si a cresterii productiei interne sa se iste conflicte si la carnea de porc. La mezeluri nu sunt probleme pentru ca nu avem negociate cote de productie", afirma Radu Timis, presedintele si actionarul majoritar al producatorului de mezeluri Cris-Tim Bucuresti.
Sorin Minea, presedintele Romalimenta, organizatie din care fac parte jucatori din industria alimentara,spune ca Romania nu a facut cele mai bune negocieri, dar rezultatele venite in urma acestora sunt acceptabile. "Daca nu ai o politica coerenta de negocieri te trezesti ca UE iti da jumatate din ceea ce ai cerut si jumatate din ceea ce nu ai nevoie", afirma Minea.
stelian.negrea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
