Romania si-a incheiat periplul atenian cu un rezultat multumitor. Conform clasamentului pe medalii, am obtinut locul 14 din cele 202 natiuni participante, cu un total de 19 medalii, dintre care 8 medalii de aur, 5 medalii de argint si 6 de bronz.
Pe primele locuri in top s-au situat Statele Unite Ale Americii, China si Rusia. Dupa cele 16 zile de concursuri, Grecia a aratat ca zeii au fost din nou de partea ei in organizarea celor mai controversate, costisitoare si mai "securizate" jocuri olimpice care au avut loc vreodata.
Organizatorii au muncit zi si noapte pentru a transforma centrul Atenei intr-un loc stralucitor, plin de lumini si culoare. Guvernul grec a reusit sa isi depaseasca starea de inertie si a recuperat rapid teren, accelerand vizibil ritmul in ultimii doi ani, obligand chiar constructorii sa munceasca in doua sau trei schimburi.
Oficialii greci considera ca in urma Jocurilor Olimpice numarul investitorilor straini va creste semnificativ, bazandu-se pe imbunatatirea vizibila a infrastructurii intregii tari. Pana la urma, nu trebuie sa fii John Maynard Keynes ca sa realizezi ca toate cheltuielile masive cu infrastructura impulsioneaza economia. Intr-adevar, economia Greciei a crescut in ultimul an cu 4,3%, unul din cele mai rapide ritmuri din Europa.
Cheltuielile pentru Jocurile Olimpice de la Atena au depasit de mult bugetul prevazut initial. Unii spun ca in termeni financiari, evenimentul reprezinta un adevarat dezastru. Bugetul a fost marit de foarte multe ori, fiind calculat initial la suma de 4,6 miliarde de euro. Ultimele informatii, potrivit carora costul total al Olimpiadei va depasi zece miliarde de euro, au fost calificate drept exagerare de catre ministrul grec de finante, Petros Doukas. Dar tot se vor situa intre 8 si 9 miliarde de euro.
In opinia sa, "dupa cum merg lucrurile, deficitul bugetar se indreapta spre 4%, poate mai mult".
Irosind primii ani de pregatiri cu dispute politice si birocratice, organizatorii Jocurilor Olimpice de la Atena au fost nevoiti sa accelereze eforturile din ultimii doi ani pentru finalizarea lucrarilor de constructie, impingind in sus costurile. Deficitul bugetar al Greciei a depasit deja limita de 3% din PIB, impusa de UE, in 2003, iar statul fost supus unor proceduri disciplinare la reuniunea ministrilor de Finante din Uniune, care a avut loc in luna iulie.
Olimpiadele si-au atins nadirul financiar la Montreal, in 1976. Atunci, deficitul lasat in urma valora 1,2 miliarde de dolari, suma care este inca platita de stat cu ajutorul impunerii unei taxe suplimentare pe tutun. Lucrurile s-au imbunatatit in 1984, cand jocurile de la Los Angeles au adus un profit de 355 milioane de dolari, si o situatie pozitiva a aparut si dupa J.O. de la Seul. Urmatoarele trei orase olimpice, Barcelona, Atlanta si Sydney, abia au atins pragul de rentabilitate.
Vanzarile de bilete au lasat un deficit de 1 milion de bilete nevandute, din cele 5,2 milioane disponibile initial, in scadere fata de cele 7 milioane de bilete vandute in 2000 la Jocurile Olimpice de la Sydney.
Sponsorii Olimpiadei de la Atena, printre care gigantii Coca -Cola, Samsung, sau Kodak, au observat ca numarul persoanelor care le-au vizitat standurile a scazut in comparatie cu patru ani in urma, de vina fiind temerile legate de actele teroriste si intarzierile generate de lucrarile la infrastructura.
Companiile au platit in medie 60 milioane $ fiecare pentru dreptul de utilizare a simbolurilor inelelor olimpice in campaniile de la Atena.
Mathios Georgios, care a efectuat un sondaj de opinie printre grecii care participau la un eveniment organizat de Coca-Cola, se declara increzator in securitatea deplina a Jocurilor Olimpice, care, intr-adevar, nu s-au soldat cu nici un incident nefericit.
O purtatoare de cuvant a companiei Samsung a declarat ca aproximativ 30.000 de persoane au vizitat zilnic standul companiei sale, unde au putut incerca ultimele modele de telefoane mobile produse de grup. La Jocurile Olimpice din Australia, de acum patru ani, compania avut circa un milion de vizitatori.
Alaturi de standul celor de la Samsung, persoanele prezente la Olim1piada au avut acces la cele mai moderne echipamente digitale Kodak. Greg Walker, presedintele proiectului olimpic pentru Kodak, a declarat ca numarul de vizitatori a fost mai mic decat la Sydney, refuzand sa dea o cifra estimativa.
Atat Samsung cat si Kodak si-au plasat standurile in Complexul Stadionului Olimpic din cauza ingrijorarilor privind securitatea primelor Jocuri Olimpice de vara desfasurate dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra SUA. Astfel, accesul a fost limitatat, fiindu-le permis doar posesorilor de bilete. La Jocurile Olimpice de la Sydney, magazinele erau amplasate in afara Complexului Olimpic fiind la dispozitia tuturor persoanelor interesate, indiferent daca aveau bilet la Olimpiada sau nu.
Coca-Cola, Samsung si Kodak se numara printre cei 11 sponsori care au platit pentru o perioada de patru ani, drepturile de utilizare a logo-ului cu inele olimpice. Datorita planurilor globale, lipsa spectatorilor de la Atena nu a scazut valoarea investitiilor, au declarat companiile.
Coca-Cola, Kodak si Samsung au anuntat ca vor continua sa sponsorizeze Jocurile Olimpice de Iarna de la Turin, Italia, din 2006 si Jocurile Olimpice de Vara de la Beijing din 2008.
Programul TOP (in care sunt inclusi sponsorii de top) a luat nastere in anul 1985 cand Comitetul International Olimpic a fost aproape de faliment si sponsorii erau nerabdatori sa negocieze cu CIO utilizarea logo-ului olimpic in fiecare tara, spune Michael Payne, cel care a condus programul de sponsorizare timp de 15 ani. Oficialii Comitetului international Olimpic au considerat ca isi vor mari veniturile reducand numarul de sponsori. La Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, 628 de sponsori si furnizori oficiali au platit Comitetului International Olimpic 9 milioane de dolari. Primul program TOP, care s-a incheiat odata cu Jocurile de la Seoul din 1988, a adus o suma de 95 milioane de dolari de la noua sponsori globali. Olimpiada de la Atena a totalizat 666 milioane de dolari. Unsprezece sponsori au platit in total 866 milioane de dolari pentru urmatorii patru ani.
Desi organizatorii au fost acuzati ca s-au apucat de treaba cam tarziu, echipa de specialisti IT lucreaza la proiectul Jocurilor Olimpice din Grecia de aproximativ trei ani si jumatate. Tehnicienii din pozitiile-cheie au ajuns la Atena in anul 2002, la putin timp dupa incheierea Jocurilor de Iarna de la Salt Lake City. Intre timp, numarul angajatilor care au lucrat pentru infrastructura informatica a competitiei a crescut pana la 3.400. Aceasa echipa gigantica a prelucrat si a trimis rezultatele diverselor competitii aflate in desfasurare catre oficiali, jurnalisti si public.
andreea.paun@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
