Mitul ca populatia este buna platnica a creditelor bancare se risipeste. Datele de pe primele sase luni ale anului arata o crestere cu 50% a creditelor restante acordate populatiei, dublu fata de cresterea imprumuturilor acordate populatiei in aceeasi perioada.
Cu alte cuvinte, restantele alearga cu o viteza dubla fata de creditare. Cea mai mare rata a restantelor se inregistreaza la creditele in lei pe termen mediu (1-5 ani), adica la imprumuturile pentru electrocasnice. Inmultirea restantierilor este simtita foarte bine de companiile de asigurari care s-au implicat masiv in creditarea de consum, prin vanzarea politelor de credite si garantii.
Restantele la creditele in lei pe termen mediu s-au dublat din ianuarie pana in iunie, ajungand la 328 miliarde de lei (8 milioane de euro).
La un credit mediu de 500 de euro, rezulta ca 16.000 de oameni care si-au cumparat frigidere, masini de spalat sau televizoare cu bani imprumutati sunt in acest moment inregistrati ca restantieri in scriptele bancare.
Acum, performerii de anul trecut ai pietei asigurarilor din punct de vedere al cresterii cotei de piata isi fac calcule si griji privind profitabilitatea. Spre exemplu, Asiban, care si-a triplat incasarile anul trecut mai ales pe baza asigurarilor de credite si garantii, a platit daune pe primele sase luni ale acestui an de aproape 400 miliarde de lei, de trei ori mai mult ca anul trecut. La asigurari de credite si garantii, daunele inregistrate de companie sunt de patru ori mai mari decat in aceeasi perioada a anului anterior.
"Am remarcat o crestere a daunalitatii, avem sub observatie acest fenomen si analizam sa vedem ce masuri vom lua, dar trebuie spus ca este normal acest volum foarte mare, pentru ca urmeaza boom-ului vanzarilor de anul trecut", spune Mugurel Ceraceanu, director general al Asiban.
Compania face acum actiuni in regres pentru recuperarea sumelor platite catre banca drept despagubire prin diverse mijloace. In general, acestea constau in popriri pe conturile bancare sau de salariu ale celor care s-au imprumutat sau recuperarea electrocasnicelor achizitionate prin credit. Oricum, Ceraceanu afirma ca reasigurarea contractelor in proportie de 60% ofera posibilitatea transferului efortului financiar catre reasiguratori.
Acest nivel al reasigurarii a fost de fapt impus chiar de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor in primavara acestui an, alarmata de implicarea masiva a unora dintre companiile de asigurari in acest sector.
Daunele sunt de patru ori mai mari si in cazul BCR Asigurari, companie in portofoliul careia primele brute subscrise din asigurari de credite si garantii reprezinta aproape 40%. Directorul general al firmei, Romeo Jantea spune: "E normal sa fi crescut, dar nu inseamna ca s-a produs un efect spectaculos negativ. N-am resimtit aceasta crestere intr-un mod notabil. Mai degraba, s-au resimtit efectele normelor de constrangere ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, prin care a trebuit sa facem reasigurare. De altfel, din aceasta cauza a trebuit sa si refacem politica de prime - pe unele le-am marit, altele le-am modificat - pentru ca reasigurarea e destul de scumpa in acest sector".
El mai spune ca riscul existent va putea fi controlat si mai bine de acum incolo, avand in vedere infiintarea Biroului de Credit, care monitorizeaza restantierii bancilor si avertizeaza bancile creditoare asupra acestora. Creditele in lei au crescut cu doar 10% in primul semestru al acestui an, iar ritmul de crestere al restantelor la credite in lei a fost de cinci ori mai mare: 47%.
Persoanele fizice tind in continuare sa ia credite mai mult in valuta decat in lei, avand in vedere dobanzile foarte ridicate, de peste 25-30%, pentru lei. De fapt, aceste dobanzi foarte mari sunt si cauza ratei in crestere a "default-urilor" persoanelor fizice.
In 15 ani de la Revolutie, Banca Nationala si Guvernul nu au reusit sa reduca inflatia la cote normale, similare cu cele ale altor tari din Europa de Est. Din aceasta cauza, dobanzile la lei raman imense, triple fata de cele din Ungaria, Cehia sau Polonia, astfel incat cei care isi cumpara un aparat electrocasnic in rate, sau o masina, sunt nevoiti sa plateasca de doua sau trei ori valoarea bunului ca sa poata beneficia de avantajul ratelor.
Soldul total al creditelor luate de persoanele fizice a ajuns la 2,2 miliarde euro la jumatatea acestui an, fata de 1,8 mld. euro la sfarsitul anului trecut. Totalul creditelor restante a ajuns la circa 15 milioane de euro, fata de 10 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Pentru banci, aceste sume nu sunt mari, si dar pentru asiguratorii care nu au destula forta financiara pot deveni o problema.
Creditele in valuta au crescut cu 54% in aceeasi perioada, iar restantele aferente acestora s-au majorat cu doar 73%. Rata mai redusa de crestere a restantelor la creditele in valuta decat la cele in lei se explica prin stagnarea euro si dolarului fata de leu pe primele sase luni ale acestui an, dar si prin dobanzile mai reduse la acest tip de credit.
Soldul creditelor in valuta pe termen lung (peste 5 ani) acordate populatiei era de 23.464 miliarde lei la sfarsitul lunii iunie (560 mil. euro), cu 64% mai mare decat in urma cu sase luni. In acest moment, populatia este imprumutata in valuta pe termen lung de doua ori mai mult decat firmele private din Romania, a caror sold la acest tip de credite era de
Creditele in lei pe termen lung nu au crescut deloc insa in aceeasi perioada, ramanand la un sold de 3.146 mld.lei (76 mil. euro).
Prin preferinta pentru creditele in valuta pe termen lung, comportamentul populatiei este in continuare foarte riscant, avand in vedere posibilele devalorizari. Rata la un credit in valuta pe termen lung este de doua ori mai mica decat la un credit in lei, din pricina dobanzilor mult mai mici, dar oamenii nu iau in considerare faptul ca dobanzile la lei sunt in scadere si pot avea loc devalorizari. Din aceste doua cauze combinate, cheltuielile totale cu un credit pe termen lung in lei, pe intreaga perioada, pot ajunge sa fie mai mici decat la un credit in valuta.
Expunerea majora a populatiei pe credite in valuta arunca o responsabilitate mare pe umerii Bancii Nationale in ceea vce priveste politica de curs valutar.
Orice soc - adica o crestere de peste 20-30% a cursului euro/dolar intr-o perioada scurta de timp - va avea ca efect majorarea proportionala a default-urilor populatiei la creditele bancare sau catre firmele de leasing.
La ultimele socuri valutare - din martie 1999 si martie 1997 - populatia nu avea imprumuturi in valuta de la banci. Atunci,
socurile au fost preluate in primul rand de companii, care au ridicat preturile produselor.
sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
