"Exista un concept al dreptului anglosaxon care considera ca persoanele aflate la ananghie nu pot fi considerate libere, intrucat au facut credite pentru ca au fost silite de situatie sa faca acest lucru", este de parere profesorul de filozofie Adrian Paul Iliescu, prezent la prima editie a Bucharest Conference in Applied Ethics care a avut ca tema "Managementul etic, strategii corporatiste si dezvoltare durabila".
Un exemplu concret este cel al Mastercard, al doilea mare operator de carti de credit din lume, care a inceput o campanie in anii '90 prin care a incercat
sa-i faca pe oameni sa nu se mai simta vinovati ca iau credite. Asadar, oamenilor li s-a spus ca este foarte bine sa faci credit pentru ca acest lucru te face sa te dezvolti, iar in cazul in care nu poti sa platesti, cu siguranta, banca te va ajuta sa refinantezi creditul initial.
"Companiile au creat un climat de desconsiderare a riscurilor. Multe dintre companiile afectate in prezent de criza au declarat ca aceasta este o situatie de forta majora care a intervenit in urma unui accident ce nu putea fi prevazut, insa ideea de accident nu sta in picioare din moment ce companiile au incercat sa dezinhibe clientii si sa-i faca sa imprumute cand era riscant sa faca acest lucru. Firmele nu pot fi disculpate pentru ca au dus o campanie de eliminare a fricii de risc", explica Iliescu.
In opinia lui, companiile nu pot sa pretinda ca nu isi dadeau seama ca oamenii nu aveau cum sa inapoieze banii.
Mai mult decat atat, companiile au stiut ca nu fac ceva pe linia binelui social, dar au fost foarte optimiste si au crezut ca lucrurile se vor rezolva. Pe de alta parte, singurul lucru bun din toata aceasta poveste este faptul ca o criza financiara poate fi o mana cereasca, pentru ca da posibilitatea companiilor sa-si regandeasca politicile de responsabilitate sociala.
Cristian Ducu, general manager al firmei de training Smart Solutions & Support si organizator al conferintei ce a avut ca tema managementul etic, este de parere ca una dintre problemele cu care ne confruntam in prezent este faptul ca nu mai reusim sa distingem nuanta si ca incepem sa gandim numai in alb si negru.
"Confundam libertatea cu libertinajul, iar companiile confunda piata libera cu a face orice pentru a maximiza profitul, multe dintre acestea incepand sa faca afaceri in diverse sectoare, fara a fi adaptate la nivel de structura de business in acest sens. Nu exista strategii corporatiste, nu exista un 'business arhitecture design', adica o structura construita in asa fel incat sa asigure cresterea performantei si nu doar inchistare in birocratie", crede Ducu, care mai adauga ca in unele companii de pe piata locala poate dura chiar si doua trei saptamani pana cand o factura sa ajunga sa fie platita.
Totodata, oamenii nu mai au capacitatea de a vedea cum se pot optimiza afacerile, pentru a face acest lucru fiind nevoie de un management al eticii.
"Incepem sa lucram si ne trezim ca furnizorii nu se tin de cuvant si intarzie cu livrarea produselor. Acest lucru duce la pierderi, ceea ce inseamna nu numai o deteriorare a imaginii companiei, ci si pierderea unor clienti fideli", explica Ducu.
In ceea ce priveste mediul bancar si felul in care acesta a avut legatura cu izbucnirea crizei financiare, un reprezentant al unui fond de investitii de pe piata local, prezent la conferinta si care a lucrat la randul sau intr-o banca, este de parere ca tinta profitului pe care si-o stabilesc managerii locali din banci nu se poate compara cu cea din SUA. Acesta povesteste ca numai dupa ce banca in care lucra s-a privatizat, a inteles ce inseamna sa aiba un salariu bun. De asemenea, in opinia lui, salariile din bancile romanesti sunt cu mult mai mici decat salariile care sunt in mediul bancar european, iar din acest motiv, in bancile autohtone managerii nu sunt atat de lacomi, spre deosebire de Statele Unite, unde lacomia a devenit un adevarat motor de business.
Revenind la managementul eticii, compania in care acesta lucreaza a implementat in 2003 mai multe concepte de etica, in prezent ajungand sa investeasca anual 85.000 de dolari in acest proces. De asemenea exista 32 de ofiteri de etica care se ocupa de acest lucru, iar fiecare angajat trebuie sa faca cel putin doua traininguri de etica pe an.
Astfel, dupa implementarea acestui nou sistem, costurile cu resursele umane s-au redus, tocmai pentru ca angajatilor le era bine intr-un mediu in care se simteau apreciati. Pe langa acest lucru, a fost implementat un management mai practic, unde un manager care facea pe dictatorul trebuia semnalat pentru ca abuzul sau ar fi dus la fraude.
Printre regulile stabilite in cadrul noului sistem de etica din companie se numara faptul ca trebuie sa existe cel putin doua semnaturi la fiecare contract incheiat, iar managerul este cel care trebuie sa "dea tonul" in organizatie si sa-si tina cuvantul in fata angajatilor. De asemenea, regulile sunt scurte si simple, fiind comunicate de catre manager tuturor angajatilor. Pe de alta parte, nu este admisa stimularea deciziilor sau a controlului in organizatie, aceeasi persoana neavand voie sa indeplineaca simultan sarcini incompatibile, iar angajarea unei persoane propusa de unul dintre angajati are nevoie de aprobarea superiorului celui care a facut recomandarea. In plus, la orice fel de negocieri trebuie sa participe cel putin doua persoane din companie, intotdeauna fiind urmarite rezultatele financiare ale operatiunilor de business.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
