Ziarul Finaciar incepe astazi campania "Cine creeaza locuri de munca in Romania". Astazi cititi despre ce spun oamenii politici romani despre cazul Nokia si despre crearea de noi locuri de munca, ce spun oamenii de afaceri (mari si mici intreprinzatori), dar si cine sunt cei mai mari angajatori din Romania, conform ultimelor date statistice. Maine cititi despre locurile de munca pierdute (care ar fi putut create) in ultimii ani, cauzele pierderii si cum au reactionat la vremea respectiva autoritatile locale sau centrale.
Crearea de noi locuri de munca reprezinta, in documentele de campanie ale partidelor, un cuvant-cheie. Odata castigate sau pierdute alegerile, entuziasmul dispare. In ultimele doua discursuri importante ale presedintelui Traian Basescu de la finele anului trecut - despre reforma in educatie - seful statului nu vorbeste deloc despre crearea de noi locuri de munca, ci doar se refera intr-o fraza abstracta la faptul ca "reforma este absolut necesara pentru dezvoltarea unei forte de munca comperitiva la nivel european". In discursul de sustinere a bugetului pentru 2008, premierul Calin Popescu-Tariceanu spune, fara sa intre in detalii, ca in 2008 vor fi create 400.000 de locuri de munca, prin scaderea fiscalitatii. In raspunsul liderului PSD Mircea Geoana la prezentarea bugetului, acesta deplange plecarea muncitorilor romani in strainatate, fara sa ofere solutii. Cat de importanta este insa crearea de noi locuri de munca pentru oamenii politici din Romania?
"Dincolo de derapajele la adresa muncitorilor romani, pe care eu le critic, politicienii germani au aparat locurile de munca, lucru corect. La noi, in apararea Nokia si a noilor locuri de munca oferite clujenilor nu am sarit decat eu si presedintele Consiliului Judetean. La nivel national nu a fost nici o reactie. Pentru ca liderii politici confunda politica, care inseamna relationarea cu cetateanul, apararea intereselor sale, cu politicianismul care inseamna relationarea dintre lideri si partide pentru controlul puterii", afirma Vasile Puscas, deputat de Cluj si fost negociator-sef al Romaniei cu UE.
Gheorghe Flutur, unul dintre liderii noului partid PD-L, afirma ca, pentru noul partid creat (format din PD si PLD) noile locuri de munca reprezinta "o prioritate de gradul zero". "Ne ingrijoreaza ce am vazut (reactia politicienilor germani - .n n.), dar piata libera trebuie sa functioneze in ambele sensuri. Reactia noastra trebuie sa fie pe masura, de altfel primarul Emil Boc (seful PD-L - n.n.) a sustinut puternic investitia. Trebuie sa ne luptam pentru orice loc de munca, sa-i aducem pe investitori, sa le creem un mediu stabil astfel incat ei sa creeze noi locuri de munca pentru ca prea multi romani au plecat pana acum in strainatate", afirma Gheorge Flutur, care este si senator de Suceava.
Tiberiu Aurelian Prodan, seful comisiei de munca din Senat (PNL), spune ca in Europa sunt interese regionale si de grupuri si e firesc sa fie asa, lucru ce trebuie invatat si de politicienii de la noi. "Noi nu avem reactii pentu ca la noi majoritatea politicienilor sunt niste novici. In judetul Suceava din intreprinderea de textile Zimbru cu 8.000 de angajati nu a mai ramas nimic, businessul s-a mutat in Ucraina. Dar trebuie mai intai sa avem o pozitie oficiala fata de aceste aspecte si o politica la nivel regional", afima Prodan
Oamenii de afaceri spun ca numai intuitia si munca lor aduce locuri de munca, nu politica de sprijin a statului.
"Crearea unui loc de munca ne costa aproximativ 100.000 de euro. Daca am rezistat pana acum pe piata, este pentru ca am avut idei de afaceri bune, deoarece reprezentantii statului nu au incercat niciodata sa ne ajute, ci dimpotriva", a declarat omul de afaceri Ioan Micula, care a dezvoltat grupul European Food & Drinks alaturi de fratele sau, Viorel Micula.
"Parlamentarii romani nu fac lobby pentru a sustine investitiile autohtone, decat cand este vorba despre propriile afaceri. Am ramas impresionat de modul in care parlamentarii germani
s-au zbatut pentru a-i ajuta pe oamenii care isi pierd locurile de munca de la fabrica Nokia", a afirmat Ioan Micula. "Investitiile straine au fost avantajate fata de cele romanesti, pentru ca marile firme straine fac lobby mai puternic decat companiile autohtone. De exemplu, accizele la tutun in Romania sunt mult mai mici decat in Europa, pe cand la bauturi alcoolice, unde sunt multi producatori romani, taxele sunt mari", a adaugat Micula. El a mai spus ca schimbarea clasei politice din Romania cu oameni tineri ar imbunatati mediul de afaceri local. Antreprenorii care investesc in industria mobilei deplang si ei lipsa unor masuri coerente care sa permita noi suplimentari de personal.
"Nu suntem stimulati in niciun fel sa investim sau sa facem noi angajari. Economia Romaniei merge in virtutea inertiei si a legilor existente. Nimeni nu se preocupa de crearea de noi locuri de munca", a spus Viorel Catarama, actionarul majoritar al producatorului de mobila Elvila.
El spune ca astepta o interventie din partea autoritatilor in momentul in care cursul leu-euro defavoriza exportatorii.
"Nu ma refer la o interventie a BNR petru a mentine artificial cursul, ci la faptul ca principala valuta de referinta (euro - n.red.) trebuia legata de leu printr-un curs fix", a adaugat Catarama.
In opinia presedintelui Elvila, deprecierea leului a venit prea tarziu si nu este sustenabila pe termen lung. "Am redus personalul cu circa 400 de oameni, adica 12,5% din total anul trecut", a mai spus Catarama.
Companiile din industria textila spun ca nu beneficiaza de niciun sprijin din partea statului cand vine vorba de crearea unor locuri de munca, mai ales ca in ultimul timp au trecut printr-o criza de resurse umane, avand in vedere fluctuatia de personal. Producatorul de textile Iasitex are in prezent 1.300 de angajati, iar rulajul este destul de mare din cauza plecarii personalului. "Am incercat sa luam masuri si am inceput sa calificam personal necalificat timp de trei luni. Costurile sunt enorme, doar pentru calificare trebuind sa investim pana la 8.000 de lei pentru un angajat", a declarat George Caescu, directorul general al companiei Iasitex.
Unii angajatori din industria textila spun ca au solicitat ajutor in scris Ministerului pentru IMM-uri, dar ca pana acum nu au primit niciun raspuns." Criza fortei de munca poate fi combatuta prin proiecte nationale, prin investitii in tehnologie, dar deocamdata doar companiile sunt cele care investesc masiv in asta", spune Maria Grapini, directorul general al companiei Pasmatex. Producatorul de textile Pasmatex a infiintat un punct de lucru intr-un sat din judetul Timis si a fost nevoit sa recruteze 50 de persoane din domeniul agricol, pe care le-a instruit, dar nu a reusit sa le acorde un certificat de calificare din cauza reglementarilor in domeniu. "In prezent avem 700 de angajati. Costurile la care se ridica crearea unui loc de munca ajungand pana la 30.000 de euro, daca punem la socoteala cursurile, spatiul si masina aferente", precizeaza Grapini.
Jucatorii din industria de morarit si panificatie sunt in situatia de a nu-si putea acoperi necesarul de forta de munca. "Asteptam combaterea muncii la negru si a pietei de desfacere nedeclarate, astfel incat sa putem creste salariile platite in mod onest catre nivelul justificat de eforturile facute de personalul din acest sector", a spus Dan Trifu, membru in consiliul de administratie al Vel Pitar.
"Prin taxarea excesiva a veniturilor salariale si indulgenta cu care este tratata munca la negru, influenta statului este in acest moment mai degraba de inhibare a crearii de noi locuri de munca", a adaugat Trifu.
Pentru o mica intreprindere, crearea unui loc de munca este dificila nu doar din punctul de vedere al gasirii si atragerii de personal calificat, dar mai ales din punctul de vedere al impozitelor care trebuie platite.
"Este de preferat sa lucrezi cu colaboratori, deoarece impozitele sunt mai mici. Insa din punctul de vedere al stabilitatii este mai bine sa angajezi oameni pe care sa-i pregatesti si pe care, in timp, sa te poti baza, chiar daca impozitele datorate statului sunt de 75% pe un salariat", spune Eugen Saulea, directorul general al companiei BIP Grup care actioneaza in domeniul serviciilor pentru producatorii de bunuri de larg consum.
El a adaugat ca pentru a crea un loc nou de munca in domeniul serviciilor pe care le presteaza compania sa, trebuie sa ceara de la clientul cu care incheie un contract de prestari servicii dublul salariului pe care urmeaza sa-l acorde noului angajat. "In cazul companiei noastre, de exemplu, daca eu doresc sa-i acord angajatului meu un salariu lunar de 8 mil. lei , adica 4,5 lei pe ora, trebuie sa incasez de la clientul cu care inchei un contract de prestari servicii suma de 1.672 de lei, adica 9,5 lei pe ora, ceea ce este enorm. In aceasta suma intra salariul pe care il acord angajatului, impozitul platit statului, cheltuieli de transport si cheltuielile indirecte ale firmei", mentioneaza Saulea.
Pentru acest an, directorul BIP Grup precizeaza ca va mai angaja in firma circa 200 de oameni pentru care a fost alocat un buget de 870.000 de euro pentru salarii.
Rasvan Ciuculin, managing partner al firmei Baby Design, firma ce comercializeaza mobilier pentru copii, considera de asemenea ca impozitele ridicate pe care un IMM trebuie sa le plateasca statului determina firmele sa apeleze la diferite metode de a scapa de plata. "Pentru a nu plati un impozit foarte mare, multi angajatori prefera sa acorde bonuri de masa, cupoane de cadouri sau apeleaza la alte mijloace care de multe ori se afla la limita legii. O solutie ar fi scaderea impozitelor, asta i-ar ajuta foarte mult pe micii intreprinzatori", mentioneaza el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
