De fiecare data cand o firma straina isi facea aparitia pe piata romaneasca, toata lumea stia ca cei care vor lucra acolo vor primi salarii peste cele din piata. Lucrurile insa s-au schimbat astfel incat, in prezent, se poate vorbi despre o temperare a salariilor. Investitorii straini nu mai vin in Romania cu oferte salariale peste cele care exista deja, diferenta fiind facuta de intregul pachet salarial oferit.
"Nici una dintre companiile straine care vrea sa investeasca in Romania nu mai intra cu salarii peste cele din piata. Orice noua intrare este insotita de cereri de salary survey", spune Daniela Necefor, managing partner al companiei de consultanta si recrutare Total Business Solutions. Ea sustine ca, in aceste conditii, nu se poate vorbi despre o evolutie in sus a salariilor.
In opinia expertilor, obtinerea unor informatii care sa cuprinda date despre practicile de compensare de pe piata rezida din nevoia de a oferi un pachet cat mai motivant si mai adecvat unui viitor angajat.
"Folosirea unor astfel de informatii se transforma intr-un instrument de HR care devine o necesitate, mai ales daca este vorba despre o investitie greenfield sau de un business care vrea sa se repozitioneze pe piata. Mai mult, existenta unor astfel de studii va duce automat si la o anumita ''disciplina'' a ofertei, angajatorii pozitionandu-se in stricta relatie cu piata existenta", explica Horatiu Cocheci, Senior Consultant in cadrul PricewaterhouseCoopers, companie care realizeaza anual salary survey.
Monica Vrabiescu, managing director al companiei Hill International, spune ca intrarea pe piata romaneasca a unei companii straine nu se rezuma numai la salary survey.
"Anul acesta firmele din strainatate ne-au coplesit cu intrebari. Exista liste intregi de intrebari la care ne cer sa raspundem. Ii intereseaza absolut tot, de la nivelul de scolarizare, numarul absolventilor pe diverse tipuri profesionale, nivelul de salarizare in functie de varsta, zona, pregatire, ce masini se ofera ca bonusuri, ce contin pachetele de beneficii, daca se acorda asigurari medicale, cat se plateste pentru acestea si multe, multe altele", spune Vrabiescu. Toate aceste intrebari sunt trimise inainte ca firma sa ia decizia de a investi in Romania. "Politica lor consta in realizarea unei cercetari de piata care poate dura si sase luni dupa care hotarasc daca intra sau nu", explica Vrabiescu.
Cifrele sunt reale?
Daniela Necefor spune ca exista multe cazuri in care datele pe care le contine un studiu despre salarii nu corespund in totalitate cu realitatea.
"Datele nu sunt intotdeauna reale pentru ca firmele care participa la un astfel de studiu declara doar salariile legale care sunt mai mici decat cele pe care le primesc de fapt angajatii", spune managerul Total Business Solutions.
Reprezentantul PricewaterhouseCoopers sustine insa ca posibilitatea aparitiei unor informatii intentionat eronate este foarte scazuta avand in vedere lipsa unui interes al participantilor in acest sens.
"Mai mult, veniturile reale tind sa apara din ce in ce mai mult la suprafata, atat datorita angajatilor din ce in ce mai valorosi care dicteaza pietei primirea integrala a veniturilor ''la alb'', cat si existentei unui numar din ce in ce mai mare de angajatori ''seriosi'' care nu isi permit practicarea unor politici salariale mai putin deschise", spune Horatiu Cocheci.
Daca nu bani, atunci ce?
In conditiile in care companiiile nu mai sunt dispuse sa acorde salarii peste nivelul pietei, se pune intrebarea cum vor reusi acestea sa atraga personal bine calificat si cum ii vor determina pe manageri sa paraseasca organizatia din care fac parte in favoarea alteia. Ei bine, diferenta in acest caz o face pachetul salarial oferit.
"In ultimii ani s-a inregistrat o dezvoltare intensa a pietei de resurse umane, o data cu intetirea concurentei pentru atragerea celor mai valorosi angajati. Efectul acestei evolutii este oferirea unor pachete complexe de beneficii pentru recompensarea angajatilor care nu se mai rezuma la salariu, telefon si masina", spune Horatiu Cocheci.
Monica Vrabiescu sustine ca uneori este suficient sa propui unui candidat un alt stil de management. "Daca intr-o companie este inlocuit cel care a creat si condus o echipa, s-ar putea ca echipa respectiva sa nu mai functioneze la fel de bine cu un alt sef. Atunci apar nemultumirile in interiorul echipei, iar acest moment dificil poate fi exploatat de companiile concurente care sunt in cautare de oameni", spune managerul Hill International.
Ea adauga ca schimbarile la nivelul pachetului salarial pot include un alt tip de masina, oferirea posibilitatii ca dupa o anumita perioada masina respectiva sa revina angajatului, abonamente la clinici medicale pentru intreaga familie a angajatului, deplasari in strainatate, cursuri sau traininguri.
Scurta istorie
Imediat dupa ''90, managerii erau de tip "omul orchestra" - adica persoana buna la toate, spune Horatiu Cocheci. O data cu evolutia afacerii si cu dezvoltarea concurentei, a aparut insa nevoia de specialisti, atat pentru valorificarea cunostintelor lor, cat si pentru eficientizarea proceselor decizionale.
"Pretul pe care era dispusa compania sa il plateasca pentru un astfel de specialist a evoluat proportional cu necesitatea lui. La aceasta se adauga si tranzitia de la managementul expat la cel local. Toate acestea au dus la o crestere continua a salariilor managerilor, perioada cu cea mai mare crestere fiind anii 1997 - 2002", explica reprezentantul PricewaterhouseCoopers.
In ceea ce priveste nivelul veniturilor comparativ cu tarile din zona, Cocheci spune ca, desi la nivelul unor cifre absolute, prima impresie ar fi ca managerii de top romani sunt mai slab platiti, la o analiza mai atenta vom constata ca acestia sunt retribuiti direct proportional cu nivelul diverselor costuri.
"Mai exact, daca am face comparatia pe baza puterii de cumparare, am putea constata ca exista diverse categorii de personal platite egal cu unele din tarile invecinate", spune Cocheci.
El spune ca lucrurile incep sa se schimbe si la nivel national astfel incat, daca pana acum Capitala conducea detasat, nu putine sunt cazurile in care diverse pozitii de top din Timisoara, Cluj sau Brasov sunt mai bine platite decat media celor din Bucuresti.
"In schimb, in afara acestor pozitii de top, marea masa a posturilor este ocupata de o mana de lucru mai slab platita decat cea din Bucuresti. In continuare se mentine o scala clasica a costurilor cu forta de munca: in Moldova se gaseste cea mai ieftina mana de lucru, urmeaza sudul si centru tarii, vestul fiind cu nivelul cel mai ridicat de salarizare, explicabil si prin numarul mare de investitii straine", a concluzionat Cocheci. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
